- Reducerea trupelor SUA are semnificatie simbolica, fara impact asupra securitatii, spune Nicusor Dan.
- Relatia Romania–SUA trebuie sa treaca la „o prezenta economica mult, mult sporita”.
- Bucurestiul are nevoie de bani reali pentru lupta antidrog si pentru infrastructura critica.
- Prioritati: unificarea Radet–Elcen, integrarea metroului in transportul public, stoparea risipei.
- Urbanismul pe sectoare a fost „capturat de mafia imobiliara”; corectiile au vizat doar 7% din oras.
Nicusor Dan, presedintele Romaniei, a clarificat ferm ca eventualele ajustari ale prezentei militare americane nu schimba fundamentele de securitate ale tarii. „Bineinteles ca este un gest cu anumita simbolistica, dar in niciun caz nu este vorba de o afectare securitatii”, a subliniat el, precizand ca dezbaterea are loc in Congresul SUA si „noi nu o sa interferam”.
Nicusor Dan spune si ca, „Pe partea de securitate, Romania e o tara sigura. Pe partea de relatii Romania–SUA, lucrurile sunt liniare.” In traducere politica, cursul strategic ramane stabil, iar agenda bilaterala trebuie accelerata acolo unde conteaza cel mai mult: in economie.
Miza economica a relatiei Romania–SUA: capital, locuri de munca, industrie
Pentru Nicusor Dan, „lucrul cel mai important in relatia viitoare dintre Romania si Statele Unite este o prezenta economica mult, mult sporita a companiilor americane in Romania”. Obiectivul vizitei in Statele Unite este explicit: „Asta este marea miza a vizitei in Statele Unite si de-aia ea trebuie pregatita din punct de vedere economic foarte bine.”
Bucuresti: lupta antidrog si responsabilitatea financiara
Nicusor Dan afirma ca schimbarea incepe “acasa”, indicand o prioritate sociala apasatoare: combaterea drogurilor. „Una despre droguri, cum poate sa lupte Primaria Capitalei si care sunt responsabilitatile Primariei Capitalei in aceasta lupta cu un flagel care afecteaza si sperie multe familii din orasul asta.” Cheia ? Resursele.
„Si, bineinteles, ca sa faci asta, ai nevoie de bani.” Aici apare cerinta pentru o noua arhitectura bugetara: „Cum se impart banii pe care bucurestenii muncind ii scot din buzunar pentru ca orasul sa se dezvolte in sfarsit si sa intre in competitia globala.”
Infrastructura termica si transport: stop risipa, pornim integrari
Nicusor Dan puncteaza direct rani vechi ale Capitalei: „E absurd ca orasul asta, capitala Romaniei, cu o contributie asa de importanta la PIB, sa nu reuseasca in toti anii astia, din lipsa de bani, sa unifice Radetul cu Elcen. Doar pentru ca s-au dus banii pe panselute si borduri.”
Solutia propusa este pragmatica: realocare bugetara catre proiecte structurale, cu efecte in facturi si in calitatea vietii. La fel de clar este mesajul pentru mobilitate: „E absurd sa nu avem metroul integrat in reteaua de transport public a Bucurestiului” – o integrare institutionala si tarifara pe care „si primarul Bucurestiului, cand are noroc sa lucreze cu un ministru bun, se poate” s-o duca la capat.
Urbanismul pe bune: dincolo de 7% si contra „mafiei imobiliare”
Nicusor Dan face un bilant urbanistic este fara menajamente: „Noi am avut un primar care cat a corectat niste lucruri in ceea ce priveste dezvoltarea urbana, dar asta pe 7% din teritoriul orasului, pentru ca, in rest, am avut o dezvoltare urbana a sectoarelor, sau ca sa spunem lucrurile pe sleau, mafia imobiliara a dezvoltat sectoarele din Bucuresti.”
Nicusor Dan aseaza trei jaloane strategice: stabilitate de securitate, „o prezenta economica mult, mult sporita” a companiilor americane si resetarea administratiei Capitalei pe bani bine cheltuiti si reguli urbane respectate. De aici decurge apelul la actiune, realocam resursele, unificam Radet–Elcen, integram metroul in transportul public si rupem cercul „panselutelor si bordurilor”.
Este o fereastra de oportunitate pentru Bucuresti si pentru Romania. Pentru ca planul sa reuseasca, este nevoie de consecventa politica, administratie care livreaza si de implicarea comunitatii civice. Asa cum spune presedintele, semnalele simbolice conteaza, dar doar investitiile si regulile aplicate „pe bune” schimba vieti.
