- Ministrul Educatiei, psiholog de profesie, explica de ce adolescentii au nevoie de sprijin pentru a gestiona comportamentele de risc.
- Apar „planurile cadru alternative”, care dau mai multa autonomie liceelor in stabilirea orelor.
- Materiile de baza raman comune pentru toti si devin discipline pentru bacalaureat.
Ministrul Educatiei, Daniel David, porneste de la experienta sa de psiholog atunci cand explica filosofia noilor planuri cadru. El subliniaza ca liceenii se afla intr-o etapa complicata, marcata de impulsivitate si apetenta pentru risc.
„Adolescentii au dificultati sa isi controleze impulsurile, au tendinta sa isi asume comportamente de risc”, spune Ministrul Educatiei, amintind ca in aceasta perioada pot exploda consumul de substante, reactiile agresive si alte derapaje comportamentale.
Pentru a raspunde acestor provocari, a fost propus un nou optional dedicat intelegerii si prevenirii acestor comportamente. „Este un opțional. Poti sa il alegi sau poti sa nu il alegi. Dar e acolo”, explica ministrul, insistand ca elevii si scolile au libertatea de a decide, dar si responsabilitatea de a folosi acest instrument atunci cand il considera util.
Echilibrul delicat intre stiinta, religie si pregatirea pentru viata
Ministrul Educatiei recunoaste si tensiunile din primavara, cand dezbaterea despre planurile cadru a fost marcata de controverse dure. „A trebuit sa tin un echilibru intre stiinta si religie, discipline legate de cultura nationala si discipline legate de pregatirea pentru viata”, explica Daniel David.
Fiecare zona curriculara a incercat sa isi creasca numarul de ore si importanta in schema finala, insa ministerul a optat pentru o „variantă acceptabila”, chiar daca nu i-a multumit pe toti. Pentru cei nemultumiti, raspunsul este clar: vor exista si planuri alternative.
Ce sunt planurile cadru alternative si cum schimba ele liceul
„Planul Cadru Alternativ” este inspirat din sistemul american, dar exista si in alte tari europene, subliniaza Ministrul Educatiei. Logica sa este simpla: exista un trunchi comun de materii obligatorii, pe care toti elevii trebuie sa le studieze si care devin discipline de bacalaureat.
In rest, „sutele de ore” ramase anual nu mai sunt decise de minister, ci de fiecare scoala. Directorul, impreuna cu Consiliul de Administratie, poate stabili ce materii suplimentare introduce si cate ore aloca fiecareia.
Astfel, un liceu de Matematica-Informatica poate alege sa puna accent pe Informatica, daca are multi profesori de profil si infrastructura IT solida. Alt liceu, pe aceeasi specializare, poate decide sa investeasca mai mult in Matematica, bazandu-se pe traditie si performante la olimpiade.
Ministrul vorbeste despre o „schimbare majora” care permite scolilor sa se personalizeze prin planurile cadru alternative. „Nu am nimic cu profesorii, am o problema cu modul in care functioneaza sistemul”, subliniaza el, indicand ca problema reala este rigiditatea structurala, nu oamenii din educatie.
Prin introducerea optionalului dedicat comportamentelor de risc si a planurilor cadru alternative, Ministrul Educatiei propune un cadru flexibil, care tine cont atat de nevoile psihologice ale adolescentilor, cat si de specificul fiecarui liceu. Ramane acum ca directorii si comunitatile scolare sa foloseasca aceste instrumente pentru a transforma programa intr-un aliat real al elevilor, nu doar intr-o lista de ore pe hartie.
