Ministrul Educației, Daniel David, avertizează că România trece în 2025 prin „cel mai periculos an de după Revoluție”, în condițiile în care crizele politice și economice se suprapun peste un război la graniță și peste redefinirea instituțiilor democratice. Psiholog de profesie, el reamintește că a vorbit încă de acum un deceniu despre neîncrederea interpersonală și polarizarea care „rupe țesutul social” și pune la risc întreaga țară.
Ministrul Educației subliniază că România este „a tuturor românilor”, indiferent de taberele în care ne aflăm. Polarizarea, alimentată de lipsa unor măsuri la timp, a ajuns să ne antagonizeze, iar acum „forțăm țesutul social dintre noi”. Soluția propusă este reconstruirea punților prin respect și solidaritate, astfel încât, dincolo de divergențe, să funcționeze o rețea națională care protejează țara în fața acestui context instabil.
Ministrul descrie un 2025 marcat de o criză politică majoră în prima jumătate a anului, urmată de o criză fiscal-bugetară cu potențial de a bloca funcționarea statului. Totul se petrece pe fundalul unui context internațional periculos, cu război la graniță și cu o ordine democratică pusă la încercare, ceea ce amplifică vulnerabilitatea României.
În acest cadru fragil, Ministrul Educației cere coeziune socială fără anularea valorilor și opiniilor care ne despart. Diferențele sunt „normale într-o democrație și protejează țara”, spune el, atâta vreme cât nu transformăm dezacordul în dușmănie. Apelul către societate este unul la responsabilitate: fiecare trebuie să își facă treaba acolo unde este, pentru a susține securitatea și dezvoltarea României.
Ca responsabil de Educație și Cercetare, Ministrul Educației subliniază că viitorul României stă într-o societate bazată pe cunoaștere. În viziunea lui, rolul pe care îl are Ministrul Educației într-o societate bazată pe cunoaștere este să garanteze că cercetarea produce cunoaștere relevantă, iar educația o diseminează eficient, astfel încât beneficiile să se regăsească în bunăstarea tuturor românilor.
Ministrul Educației descrie un ecosistem educațional în care elevii și studenții sunt în centru, iar cadrele didactice și personalul de suport devin vectorii principali ai învățării. Pentru Ministrul Educației, profesorii colaborează cu părinții, autoritățile locale și naționale și mediul socioeconomic pentru a co-crea competențe reale pentru viață, nu doar diplome, cu sprijinul unui stat care înțelege educația ca investiție strategică.
În paralel, Ministrul Educației vede cercetarea-dezvoltarea-inovarea ca pe un ecosistem în care resursele sunt centrate pe generarea de cunoaștere cu impact teoretic și practic. Cercetătorii trebuie să lucreze în parteneriat cu educația și cultura, cu industria și economia, dar și cu societatea în ansamblu, astfel încât rezultatele științei să susțină progresul și reziliența României.
Nu doar arhitectura instituțională contează, ci și conținutul educației. Ministrul subliniază că „cunoașterea este antidotul vremurilor noastre la atacul pseudoștiinței asupra civilizației și democrației”, în timp ce analfabetismul funcțional devine „virusul potențial mortal al societății bazate pe cunoaștere”. În acest context, Ministrul Educației numește analfabetismul funcțional un risc de securitate națională, care ne expune manipulărilor și teoriilor conspirației și afectează integrarea pe piața muncii.
De aceea, Ministrul Educației a decis să concentreze o mare parte din resursele mandatului pe combaterea analfabetismului funcțional. Ministrul Educației amintește de măsuri precum învățarea remedială și reducerea abandonului școlar, menite să intervină direct acolo unde elevii rămân în urmă. În plus, Ministrul Educației împinge reforma curriculară, promovând gândirea critică și metode moderne de învățare, ca alternativă puternică la pseudoștiință și dezinformare.
Faptul că viziunea lui a fost inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 confirmă, spune Ministrul Educației, că lupta împotriva analfabetismului funcțional nu mai este doar o temă de specialitate, ci un obiectiv strategic al statului. Ministrul Educației cere ca această direcție să fie transpusă în politici concrete, asumate „ca datorie patriotică” de toate instituțiile și de fiecare cetățean.
Ministrul Educației transmite un apel la luciditate și responsabilitate într-un moment critic pentru România, fără cercetare, riscăm să devenim „o colonie științifică și tehnologică”, iar fără educație, „o civilizație eșuată sub obscurantism”. Răspunsul, spune el, stă în refacerea încrederii, în solidaritate și în investiția consecventă în educație și cunoaștere, pentru ca România să iasă din criză mai puternică, nu mai vulnerabilă.
