Ilie Bolojan, premierul României, în contextul crizei apei din Prahova, a anunțat că relimentarea locuințelor este pe cale să fie asigurată treptat, dar a subliniat că responsabilitatea instituțiilor nu mai poate fi ignorată.
Ilie Bolojan a explicat că, „împreună cu autoritățile responsabile”, a lucrat pentru ca oamenii să aibă din nou apă la robinete și a atras atenția că modul în care au fost pregătite deciziile a amplificat criza. Potrivit lui Ilie Bolojan, în urma discuțiilor purtate „aseară târziu” cu factorii de decizie, s-a convenit ca în această după-amiază să fie aprobată reluarea alimentării cu apă.
În ședința de Guvern, Ilie Bolojan spune că instituțiile de sănătate publică, mediul și structurile de intervenție au fost mandatate să susțină autoritățile din Prahova, astfel încât accesul populației la apă să fie restabilit cât mai rapid. Oficialul precizează că reluarea alimentării este „foarte posibil” să fie asigurată încă din această seară, dar procesul va fi gradual. În același timp, Ilie Bolojan avertizează că există riscul ca apa să nu fie potabilă în primă fază, însă ea va putea fi folosită pentru alte nevoi de bază ale gospodăriilor.
Dincolo de gestionarea de urgență a situației, Ilie Bolojan insistă asupra „lecțiilor” acestui episod. El arată că, atunci când ai de-a face cu un fenomen natural sau cu un accident, există o doză de imprevizibil, însă atunci când criza este agravată de „decizii care nu sunt pregătite corect din vina unor responsabili”, statul trebuie să intervină ferm. Potrivit lui Ilie Bolojan, este necesară clarificarea procedurilor, astfel încât asemenea episoade să nu se mai repete și pentru ca „instituțiile să colaboreze corespunzător”.
În analiza sa, Ilie Bolojan descrie Prahova drept „o situație aparte”, arătând că județul are mai mulți operatori de apă decât toate celelalte județe. Pe lângă Administrația Bazinală, acolo funcționează o societate de exploatare a sistemului zonal care „nu se regăsește în alt județ”, doi operatori în afara municipiului reședință și un operator în reședința de județ. El subliniază că, dacă rețelele sunt apropiate și pot fi interconectate, un deficit dintr-o rețea poate fi compensat de alta – dar pentru asta este nevoie de colaborare între structuri.
Ilie Bolojan mai spune că, în raportul preliminar prezentat de ministrul de resort, nu apăreau date clare privind responsabilitatea Administrației Bazinale. De aceea, responsabilul a cerut informații suplimentare pentru ca, „miercuri”, să poată fi prezentate public concluzii asupra a „ce trebuie făcut și cine sunt responsabilii”. Mesajul lui Ilie Bolojan este ferm: dacă au fost luate decizii cu „costuri majore”, cei implicați trebuie să-și asume și erorile.
Întrebat dacă situația din Prahova se poate repeta „oricând”, Ilie Bolojan respinge această idee și explică faptul că un asemenea risc apare atunci când nu este asigurată întreținerea și mentenanța „în mod serios”. În viziunea sa, măsurile trebuie luate din timp: se calculează riscurile, se clarifică totul cu partenerii instituționali, oamenii sunt informați, iar intervențiile se fac „programat, nu de urgență”, asemenea unei operații anunțate.
Ilie Bolojan indică și zona în care vede principala responsabilitate: cei care au decis să adopte măsurile actuale, comunicând că „nu sunt riscuri”, se află în „zona de răspundere a Apelor Române”. Nivelul exact al responsabilității va fi stabilit „zilele viitoare”, spune acesta, care transmite că fuga de răspundere nu mai este acceptabilă.
Prin mesajul său, Ilie Bolojan transformă criza apei din Prahova într-un test pentru modul în care instituțiile colaborează în fața unei situații critice. Concluzia lui Ilie Bolojan este limpede: oamenii trebuie să aibă apă, iar statul trebuie să ofere proceduri clare, transparență și asumare a vinovățiilor, pentru ca o astfel de criză să nu mai lovească, pe nepregătite, alte comunități.
