ANM, Administratia Nationala de Meteorologie, avertizeaza ca traversam o perioada in care ceata si norii jos stratiformi apar zilnic, mai ales in zonele joase de relief, iar local pot persista intervale lungi. ANM subliniaza ca, desi atentia publica se duce de obicei spre episoadele violente, fenomenele aparent „silentioase” dintr-o atmosfera stabila trebuie analizate atent, pentru ca vin la pachet cu riscuri reale.
ANM explica faptul ca ceata densa reduce considerabil vizibilitatea, uneori sub pragul critic de 1 km, ceea ce poate afecta direct operatiunile aeriene: decolari si aterizari intarziate, iar in unele cazuri, zboruri anulate. ANM atrage atentia ca sezonul rece aduce frecvent accidente rutiere asociate acestui fenomen, inclusiv evenimente grave, tocmai pentru ca soferii sunt surprinsi de scaderea brusca a vizibilitatii.
Dincolo de trafic si aviatia civila, ANM mentioneaza si impactul asupra sanatatii: ceata nu este intotdeauna inofensiva, poate agrava astmul, iar cand se combina cu poluarea, rezultand smog, poate irita plamanii. In acelasi timp, ANM puncteaza si o latura pozitiva: umezeala se depune pe ramurile copacilor si ajunge prin picurare la sol, oferind o sursa suplimentara de apa pentru sistemul radicular.
ANM defineste ceata ca un nor format din picaturi foarte fine de apa sau cristale de gheata, la nivelul solului, care duce la scaderea vizibilitatii sub 1 km. ANM detaliaza formarea: aerul contine vapori de apa, iar pe masura ce se raceste, capacitatea lui de a pastra acesti vapori scade. ANM precizeaza ca atunci cand temperatura aerului ajunge la temperatura punctului de roua, aerul devine saturat (umiditate relativa 100%), iar vaporii incep sa condenseze pe particule microscopice precum praf, sare sau polen, transformandu-se in picaturi. ANM evidentiaza ca aceste picaturi sunt atat de mici incat nu cad ca ploaia, ci raman suspendate si formeaza stratul de ceata.
ANM arata ca ceata se poate produce si prin evaporare si amestec: vaporii adaugati prin evaporare ajuta aerul umed sa ajunga mai rapid la saturare atunci cand se amesteca cu aer relativ uscat. ANM subliniaza ca fenomenul apare, in general, cand vantul este calm sau slab, adica exact in acele situatii in care atmosfera ramane stabila, iar aerul rece se poate acumula aproape de sol.
Cand devine persistenta? ANM explica faptul ca, daca stratul este suficient de gros si dens incat soarele nu reuseste sa il strapunga si sa incalzeasca solul, picaturile nu se evapora, vantul ramane foarte slab si poate exista inversiune termica, adica temperatura aerului creste cu altitudinea. ANM mentioneaza ca depresiunile sunt zonele cu probabilitate mai mare de persistenta, pentru ca aerul rece din stratul inferior are sanse mai mari sa ramana captiv sub un strat de aer mai cald.
ANM recunoaste ca prognoza cetii este printre cele mai dificile, deoarece depinde de variatii foarte mici ale unor parametri termodinamici si dinamici. ANM spune ca in prognoza se urmaresc inversiunea termica, umiditatea relativ ridicata, diferenta mica dintre temperatura aerului si punctul de roua (deficit de saturatie sub 4 grade Celsius) si viteza vantului, de regula calm sau slab. ANM adauga ca monitorizarea in timp real se sprijina pe date de satelit, imagini de la camere meteo, dar mai ales pe statiile meteorologice de la sol si pe sondajele aerologice realizate cu baloane meteorologice lansate de cel putin doua ori pe zi.
ANM transmite ca, in aceasta perioada, ceata nu este doar un peisaj de iarna, ci un fenomen cu mecanisme fine si efecte concrete: de la transport si siguranta rutiera, pana la sanatate. ANM insista ca intelegerea conditiilor care o formeaza si o mentin este esentiala, pentru ca riscurile cresc exact atunci cand pare ca „nu se intampla nimic”.
