Nicusor Dan a anuntat ca a trimis Curtii Constitutionale o sesizare de neconstitutionalitate asupra legii care impune ca minimum 40% dintre sportivii dintr-o echipa, in competitiile nationale oficiale, sa fie sportivi romani. In mesajul sau, el spune ca tinta de a intari sportul intern ramane valida, dar ca drumul ales trebuie sa respecte cadrul fundamental: „Sustin ferm obiectivul de a incuraja si dezvolta sportul romanesc… Totusi, ele trebuie realizate cu respectarea Constitutiei Romaniei si a dreptului Uniunii Europene”.
Nicusor Dan sustine ca textul adoptat de Parlament loveste in principii esentiale, pentru ca raporteaza direct regulile la cetatenia sportivilor. In lectura sa, aceasta abordare „incalca principiul nediscriminarii si libera circulatie a lucratorilor”, garantate atat la nivel constitutional, cat si prin tratatele europene, tocmai prin felul in care filtreaza accesul in competitie.
In argumentatia prezentata, Nicusor Dan merge mai departe si spune ca efectul nu este doar simbolic, ci practic legea „afecteaza dreptul la munca”, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competitiile nationale. Dincolo de aceasta, el indica si o problema de tehnica legislativa, actul nu ar respecta cerintele de calitate si claritate, inclusiv printr-un pachet de sanctiuni contraventionale care ar depasi cadrul general deja stabilit, fara „o derogare expresa”.
Pentru Nicusor Dan, miza reala este cum poate fi sprijinit sportul romanesc fara a crea bariere care pot fi interpretate ca discriminare. El invoca „experienta altor state europene si regulamentele UEFA” si arata ca sprijinirea sportivilor formati local poate functiona eficient fara criterii legate de cetatenie, ci prin investitii in academii, centre de juniori si programe de formare.
Nicusor Dan avertizeaza, practic, ca o regula construita pe pasaport risca sa devina o vulnerabilitate juridica, chiar daca intentia declarata este una populara. In schimb, mesajul sau impinge dezbaterea spre infrastructura sportiva, cine formeaza, cine finanteaza si cine construieste traseul de la juniorat la performanta.
Nicusor Dan a mutat apoi accentul spre securitatea regionala, intr-un tablou mult mai larg decat cel al regulamentelor sportive. El spune ca „actiunile Rusiei reprezinta o amenintare majora pentru regiune” si ca reuniunea de la Helsinki a evidentiat rolul central al Flancului Estic pentru securitatea europeana.
Nicusor Dan a subliniat ca discutiile au vizat consolidarea capacitatii de aparare, protejarea cetatenilor si descurajarea oricarei agresiuni, printr-o coordonare stransa intre UE si NATO. In aceasta logica, initiativele europene sunt prezentate ca fiind complementare eforturilor NATO, inclusiv in formatul Bucuresti 9, pentru „un Flanc Estic coerent si bine integrat”.
Nicusor Dan spune ca Marea Neagra ramane un punct strategic si noteaza propunerea Romaniei de a gazdui Hub-ul de Securitate Maritima, ca parte a Strategiei UE pentru regiune. El adauga ca mobilitatea militara si conectivitatea Nord–Sud, impreuna cu legaturile cu Ucraina si Republica Moldova, sunt esentiale pentru aparare: „Vom continua sa sprijinim Republica Moldova, deoarece securitatea sa contribuie direct la securitatea noastra”.
Dincolo de domenii diferite, concluzia lui Nicusor Dan este aceeasi, fie ca vorbim despre reguli interne sau despre aparare, deciziile trebuie construite pe principii solide si compatibile cu angajamentele europene, altfel risca sa se prabuseasca exact cand miza devine maxima.
