Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat continutul unei Hotarari a Guvernului care aproba „caracteristicile principale si indicatorii tehnico-economici” pentru obiectivul de investitii „Reabilitarea Bazinului de Apa Curata si a lucrarilor anexe pe raul Doftana, judetul Prahova”.
Ministrul Mediului mentioneaza in Hotararea de Guvern si functionarea in siguranta a unei verigi dintr-un sistem hidrotehnic care, in perioade critice, sustine sursa de apa potabila pentru municipiul Ploiesti si platforma industriala Brazi.
Ministrul Mediului a explicat ca Bazinul de Apa Curata (B.A.C) si lucrarile conexe sunt parte din Sistemul Hidrotehnic Voila (S.H. Voila), aflate in patrimoniul public al statului, administrate de Administratia Nationala Apele Romane Bucuresti si operate de S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. Rolul Prizei Brebu si al Bazinului de Apa Curata Lunca Mare este, potrivit prezentarii, „marirea gradului de siguranta” al Sistemului Hidrotehnic Prahova Teleajen, mai ales atunci cand pe raul Doftana apar debite marite si turbiditati ridicate.
In logica tehnica a proiectului, Ministrul Mediului a punctat ca aceste lucrari ajuta la mentinerea turbiditatii apei brute la valori optime pentru tratare, pana cand trece perioada de viitura. Practic, instalatia este gandita sa „tina sub control” episoadele in care apa devine greu de tratat, reducand presiunea pe lantul de alimentare.
Istoricul structurii explica urgenta. Ministrul Mediului a amintit ca bazinul a fost construit intre 1982–1986 si pus in functiune din 1988, dar „la scurt timp dupa darea in exploatare” au aparut deficiente, deformatii ale pereului de dale si exfiltratii. Repetarea reparatiilor nu a eliminat problemele, iar in ultimii ani, conform descrierii, intensitatea lor a crescut.
Din 2008, bazinul functioneaza cu restrictii, iar Ministrul Mediului a indicat explicit masura-cheie, nivelul maxim al apei in bazin este limitat la 479,00 mdM, fata de N.N.R. proiectat 480,20 mdM. Aceasta diferenta, mica pe hartie, devine importanta intr-o infrastructura care trebuie sa ramana stabila tocmai in perioadele de ape mari.
Pe lista obiectivelor, Ministrul Mediului a citat direct directiile de interventie, „stoparea circulatiei apelor mineralizate cu saruri sulfatice”, „refacerea etansarii” taluzurilor interioare si a radierului, „stoparea avariilor repetate” ale conductei de aductiune si „urmarirea tasarilor digurilor” printr-un sistem de piezometre in zona cu deformatii.
Solutiile propuse sunt concrete si, pe alocuri, foarte tehnice. Ministrul Mediului a enumerat „etanșare cuva retentie” prin geomembrana din polietilena de inalta densitate, ecrane palplanse pe mal stang si mal drept pentru oprirea circulatiei apelor pe sub bazin, un camin nou pentru debitmetru pe conducta de aductiune, reabilitarea caminelor existente, inlocuiri de vane si a sistemelor de aerisire–dezaerisire, plus un sistem de monitorizare cu 10 foraje piezometrice pe digurile de contur. In plus, conducta de aductiune urmeaza sa fie reabilitata „prin metoda relining”, introducand o conducta PAFSIN de 1200 mm in interiorul celei existente.
In final, Ministrul Mediului a incadrat investitia ca o revenire a obiectivului „la starea de siguranta normala”, subliniind ca solutiile tehnice raspund necesitatilor actuale si viitoare si respecta prevederile legislatiei nationale in vigoare privind calitatea constructiei si a serviciilor.
Cand o infrastructura lucreaza cu restrictii de aproape doua decenii, reabilitarea nu mai este un optional, ci o decizie de continuitate si protectie.
