Nicusor Dan spune ca semnalul venit din interiorul magistraturii nu poate fi tratat ca un zgomot de fundal. „Cand ai o mie de magistrati, din sapte mii, care spun ca sunt probleme in sistemul de justitie, inseamna ca e o chestiune foarte serioasa”, a explicat el, anuntand ca a programat „o intalnire imediat ce voi fi in tara, luni dimineata”, cu magistratii care vor sa exprime public nemultumirile privind functionarea sistemului.
Nicusor Dan a insistat ca, dincolo de emotie si presiune publica, discutiile trebuie asezate pe dovezi, nu pe impresii. „Trebuie sa separam faptele de opinii”, a spus el, subliniind ca nu e vorba „de slogane sau de cine striga mai tare”, ci de „chestiuni foarte serioase” care trebuie probate.
In acest cadru, Nicusor Dan a indicat doua zone pe care, intuitiv, le vede drept puncte sensibile, Inspectia Judiciara si modul in care se fac promovarile, inclusiv pe functii de conducere si intre nivelurile instantelor.
Mesajul central ramane, insa, despre metoda. Nicusor Dan spune ca, acolo unde exista acuzatii, echipa sa va cere „materiale, materiale, materiale” pana cand se ajunge la o concluzie „unanim recunoscuta”. O asemenea verificare, avertizeaza el, nu se va incheia peste noapte, „in opinia mea, va dura de ordinul doua-trei luni”.
Iar dupa aceea, daca vor fi identificari clare de responsabilitate, promite ca va interveni public, „Mai departe o sa vedem vinovatii, daca sunt. Daca sunt, ma voi exprima public”.
Pe partea de consecinte institutionale, Nicusor Dan traseaza o limita de atributii. Discutia despre demisii sau schimbari, in interpretarea lui, tine de arhitectura de putere si de subordonare, el spune ca are atributii doar pe pozitiile de consilier prezidential si de stat, iar pentru alte pozitii „e o chestiune de societate si de respectivele institutii”.
In paralel, Nicusor Dan reia ideea unei „analize temeinice” din care sa rezulte „fapte dovedite”, chiar daca el considera ca problemele cele mai mari sunt in aceleasi doua zone, Inspectia Judiciara si promovarile.
Intr-un registru mai larg, Nicusor Dan descrie rolul Presedintelui ca mediator, „Rolul Presedintelui este de mediator, deci nu o sa ma pronunt pe chestiunile astea”. Totusi, lasa deschisa posibilitatea de a intra in joc daca apar tensiuni politice, daca vor exista „tensiuni in interiorul Coalitiei” si e nevoie de un mediator, „o sa fiu parte la discutie”.
In aceeasi cheie de echilibru, Nicusor Dan vorbeste si despre masuri economice, dorinta de venituri mai mari trebuie cantarita cu riscul de inflatie, pentru ca, in final, oamenii sa nu ajunga sa castige mai putin in termeni reali.
Nicusor Dan mizeaza pe rabdare, probe si un rezultat care sa poata fi acceptat larg, o investigare care separa perceptiile de fapte, si abia apoi o pozitie publica, in functie de ceea ce se dovedeste.
