Ministrul Sanatatii face 2 Anunturi de ULTIMA ORA Privind Masurile Oficiale Luate pentru Romania

Ministrul Sanatatii, Alexandru Rogobete, a facut un anunt de ultima ora din Guvern si o vizita pe teren scot la iveala ce se pregateste pentru finalul de an, cu efecte directe pentru milioane de oameni.

Ministrul Sanatatii face 2 Anunturi ULTIMA ORA Masurile Oficiale Luate Romania

Ministrul Sanatatii, Alexandru Rogobete, spune ca „increderea se construieste prin decizii clare si asumate”, iar mesajul transmis dupa sedinta de Guvern a fost unul fara echivoc, sistemul trebuie sa mearga „fara sincope”, astfel incat pacientii „sa nu fie pusi in situatia de a astepta”.

Ministrul Sanatatii afirma ca in centrul anuntului sta aprobarea unei alocari de 1,9 miliarde de lei din Fondul de rezerva bugetara, destinata suplimentarii bugetului Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (CNAS), cu tinta declarata, continuitate pana la finalul anului.

Ministrul Sanatatii a detaliat ca decizia are o miza imediata, vizibila in cabinete si spitale, decontarea medicamentelor compensate si gratuite, sustinerea tratamentelor din programele nationale de sanatate si plata serviciilor medicale din unitatile spitalicesti. „Este garantia ca pacientii isi pot continua tratamentele fara riscul unor intreruperi”, a subliniat el, indicand ca finantarea trebuie sa ajunga exact acolo unde intarzierile se transforma rapid in presiune pe pacient si pe personalul medical.

Ministrul Sanatatii a explicat ca, desi CNAS functioneaza autonom, interventia devine necesara atunci cand apar vulnerabilitati care pot ajunge direct la pacient. In formularea sa, masura „corecteaza un necesar care nu a fost anticipat” si „previne aparitia unor blocaje cu impact direct asupra oamenilor”. Pentru public, mesajul cheie este ca fluxul financiar nu este doar o chestiune contabila, ci o conditie de functionare continua.

Ministrul Sanatatii a legat alocarea si de reducerea unor riscuri sistemice, prevenirea acumularii de restante, limitarea expunerii juridice generate de intarzierile la plata si mentinerea functionarii pana la finalul anului. „Sanatatea nu poate fi pusa pe pauza”, a punctat el, insistand ca atunci „cand apar riscuri reale pentru pacienti, intervenim rapid si cu solutii concrete”.

Ministrul Sanatatii a tinut sa adauge un element politic si administrativ, multumind ministrului finantelor, Alexandru Nazare, pentru „colaborarea constanta” si „implicarea permanenta pentru sanatatea romanilor”. Mesajul, in subtext, este despre coordonare intre ministere intr-un moment in care orice sincopa de finantare poate produce efecte in lant, programari amanate, presiune pe stocuri, intarzieri in decontari.

Dincolo de cifrele de la centru, Ministrul Sanatatii a mutat reflectoarele si pe teren, intr-o vizita la Baia Mare, unde a revenit „dupa cateva luni” si a descris trecerea de la planuri la rezultate. El a mentionat pentru judetul Maramures alocari de peste 30 de milioane de lei din bugetul ministerului pentru modernizarea unitatilor medicale, la care se adauga peste 140 de milioane de lei din fonduri PNRR, investitii care „se vad in cladiri, in echipamente si, mai ales, in modul in care se face astazi actul medical”.

Ministrul Sanatatii a indicat ca la Spitalul Judetean de Urgenta „Dr. Constantin Opris” obiectivul a fost cresterea capacitatii de diagnostic si consolidarea rolului regional in imagistica, prin dotari precum RMN 3 Tesla, SPECT-CT, PET-CT si echipamente moderne de laborator. Pentru pacient, a spus el, asta inseamna „timp castigat”, decizii medicale mai rapide si tratamente mai bine fundamentate.

Ministrul Sanatatii a adaugat ca la Spitalul de Pneumoftiziologie o investitie de aproximativ 6 milioane de lei a schimbat „radical” conditiile de tratament si de munca, diferenta fiind „evidenta” fata de vizita anterioara. Iar privite impreuna, proiectele contureaza directia, diagnostic precoce si tratamente moderne pentru nordul tarii.

Ministrul Sanatatii incheie cu o idee simpla, dar grea, cand finantarea curge fara intreruperi si investitiile ajung in aparatura si infrastructura, pacientul nu mai asteapta promisiuni, ci primeste servicii. Concluzia ramane una de responsabilitate publica, deciziile rapide conteaza doar daca se transforma, la timp, in acces real la tratament.