Nicusor Dan transmite ca Ziua Culturii Nationale functioneaza ca un memento despre cum s-a construit identitatea Romaniei: prin creatie si printr-o aspiratie constanta catre universalitate. In viziunea sa, cultura nu este un decor, ci spatiul in care marile idei ale societatii capata forma si devin repere durabile, capabile sa lege trecutul, prezentul si viitorul unei natiuni.
Nicusor Dan leaga aceasta zi de numele lui Mihai Eminescu, invocand ideea culturii ca avere sigura a unui popor. Mesajul sau fixeaza o linie clara intr-un context descris drept complicat, cu provocari economice si geopolitice: cultura nu poate fi tratata ca un capitol optional, ci ca o obligatie care tine de continuitatea si coerenta unei societati.
In interventia sa, Nicusor Dan insista ca identitatea Romaniei s-a conturat in timp, pe baza creatiei si a deschiderii catre idei care depasesc granitele. Cultura, spune el, este locul in care societatea isi transforma energiile si dezbaterile in semne care raman, peste ani. Este o perspectiva care pune cultura in centrul mecanismelor de coeziune, nu la marginea lor.
Nicusor Dan marcheaza explicit tensiunea dintre nevoile imediate ale prezentului si responsabilitatea fata de patrimoniul cultural. Intr-un peisaj dominat de incertitudini, el formuleaza o cerinta de baza: sa nu renuntam la cultura atunci cand devine mai greu sa o finantam, sa o promovam sau sa o protejam. Mesajul sugereaza ca tocmai in perioadele dificile cultura poate functiona ca ancora de sens si continuitate.
Pentru Nicusor Dan, valorificarea culturii cere o combinatie de politici publice coerente si implicare din partea mediului privat. El mentioneaza trei directii concrete: patrimoniul arhitectural, initiativele artistice contemporane si noile forme de expresie culturala. In acelasi timp, Nicusor Dan evidentiaza digitalizarea patrimoniului cultural ca instrument care construieste punti intre traditie si inovatie, aducand cultura mai aproape de tineri si de obiceiurile lor de consum cultural.
Nicusor Dan plaseaza anul 2026, dedicat lui Constantin Brancusi, intr-o cheie de inspiratie si incredere. El descrie momentul ca pe o invitatie de a privi spre viitor folosind forta creatoare a artistului care a transformat specificul romanesc intr-o valoare universala. Prin aceasta referinta, Nicusor Dan leaga simbolic agenda culturala de un nume major si de ideea ca universalitatea poate porni din radacini locale.
Anuntul cu cea mai directa componenta practica vizeaza Palatul Cotroceni. Nicusor Dan spune ca, incepand din acest an, Administratia Prezidentiala va pune la dispozitie periodic sala de teatru din interiorul palatului pentru reprezentatii gratuite sustinute de trupe independente de tineri actori si de liceeni. Pentru formatiile interesate, Nicusor Dan precizeaza ca solicitarile pot fi trimise la cultura@presidency.ro, urmand ca acestea sa primeasca detalii despre organizare.
Nicusor Dan cere o cultura vie, cu sustinere reala si spatii de afirmare, si multumeste celor care se dedica artei, indiferent de domeniu. Mesajul sau inchide cercul: cultura ca punte intre generatii, ca datorie publica si ca forma de energie care da sens unei comunitati.
