Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anuntat un nou pas in cooperarea dintre Romania si Republica Moldova, intr-un moment in care Chisinaul are, potrivit evaluarii sale, tinte „extrem de ambitioase” intr-un interval scurt, mai ales la transpunerea legislatiei europene de mediu. Declaratia a fost facuta cu ocazia unei intalniri bilaterale cu omologul din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, organizata astazi la sediul MMAP.
Ministrul Mediului a subliniat ca Romania „pune la dispozitie expertiza sa, specialistii si experienta acumulata” pentru ca procesul sa fie „mai eficient, mai coerent” si pentru a evita erori deja facute in alte parti. Mesajul central, dialogul trebuie sa se transforme in actiuni masurabile, „cooperare concreta si proiecte cu impact”.
In centrul discutiilor, Ministrul Mediului a plasat sprijinul tehnic pe care Romania il poate oferi pentru transpunerea legislatiei europene de mediu. Vorbim despre schimb de bune practici, implicarea specialistilor din institutiile de profil si un cadru de colaborare care sa reduca blocajele administrative. Ministrul Mediului a indicat ca miza este viteza, dar si calitatea implementarii, astfel incat adaptarile legislative sa nu ramana doar pe hartie.
Tot in aceasta logica, Ministrul Mediului a descris demersul ca o continuare a unui efort „inceput si consolidat” in cadrul vizitei sale recente in Republica Moldova, cu obiectivul de a consolida canale de lucru stabile intre institutiile celor doua state.
Un accent major al intrevederii a fost sectorul forestier. Ministrul Mediului a punctat dezvoltarea si imbunatatirea Inventarului Forestier National (IFN), alaturi de programe de impadurire si reimpadurire. In egala masura, Ministrul Mediului a vorbit despre adaptarea padurilor la schimbarile climatice, prin folosirea de specii reziliente si politici ancorate in cercetare stiintifica.
Mesajul transmis sugereaza o orientare catre decizii bazate pe date si pe evaluari periodice, acolo unde instrumente precum IFN pot deveni cheia unei administrari mai previzibile si mai transparente.
Dincolo de expertiza, discutiile au vizat proiecte comune transfrontaliere, in special in zona Prutului. Ministrul Mediului a indicat intentia de a deschide parteneriate institutionale pe termen mediu si lung, care sa includa gestionarea durabila a padurilor, combaterea taierilor ilegale si consolidarea capacitatii administrative.
Pentru public, miza este una practica, cooperarea sa se vada in proiecte si proceduri care reduc vulnerabilitatile din teren, nu doar in declaratii de intentie. Ministrul Mediului a incadrat aceasta directie ca parte a unui demers mai amplu de intarire a rezilientei si a guvernantei in domeniul mediului.
Pe agenda a intrat si cooperarea privind ariile naturale protejate, cu schimb de experienta despre modelele institutionale de administrare a parcurilor nationale si dezvoltarea de structuri dedicate, specializate exclusiv pe management. In paralel, Ministrul Mediului a promovat o componenta cu impact imediat in comunitati, educatia de mediu.
In cadrul Saptamanii Verzi, echipa NatureTalks deruleaza ateliere prin programul „Scoala de Mediu” pentru elevii din clasele I-IV, in colaborare institutionala cu MMAP. Activitatile explica, pe intelesul copiilor, diferenta dintre „deseu” si „gunoi”, tipurile de materiale reciclabile si „greselile frecvente” care pot compromite reciclarea. Trainerii folosesc materiale vizuale, exercitii aplicate si simulari reale de sortare, cu accent pe practica si pe aplicarea acasa.
Ministrul Mediului a legat aceste initiative de un obiectiv de fond, cresterea nivelului de educatie de mediu in scoli, pornind de la ideea ca „educatia de mediu incepe devreme” si produce efecte pe termen lung. In final, Ministrul Mediului mizeaza pe un dublu pariu, proiecte transfrontaliere care intaresc institutiile si educatie care schimba obiceiurile zilnice.
