Comisia Europeana intră într-o nouă etapă de finanțare a infrastructurii energetice transfrontaliere, cu granturi de aproape 650 de milioane de euro din Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE), direcționate către 14 proiecte. În evaluarea prezentată, proiectele sunt descrise ca esențiale pentru securitatea energetică a UE, pentru integrarea accelerată a energiei regenerabile și pentru consolidarea competitivității Europei.
Comisia Europeana pune accentul pe ideea că interconectivitatea nu este un detaliu tehnic, ci o condiție de bază pentru un sistem energetic mai stabil. În logica Pachetului privind rețelele europene, recent adoptat, îmbunătățirea conexiunilor dintre state este văzută drept un instrument direct pentru reducerea prețurilor la energie pentru consumatori și industrie și pentru întărirea independenței energetice.
Comisia Europeana precizează că aceasta este a doua cerere de propuneri din cadrul primei liste PCI/PMI, iar finanțarea depășește bugetul indicativ inițial de 600 de milioane de euro. Comisia Europeana leagă această depășire de interesul ridicat și de rezultatele observate după prima cerere de propuneri din 2024, semnalând un apetit puternic pentru investiții în infrastructură energetică la nivel european.
În arhitectura selecției, Comisia Europeana indică două direcții majore, electricitate și hidrogen. Din cele 14 proiecte, 6 sunt proiecte de infrastructură energetică legate de electricitate, inclusiv rețele electrice inteligente, iar 8 vizează infrastructura pentru hidrogen. Pentru segmentul de electricitate, Comisia Europeana alocă aproape 470 de milioane de euro, cu focus pe modernizare, digitalizare și reziliență.
Comisia Europeana evidențiază proiectul AGUAYO II din Spania drept cel mai mare beneficiar individual, o subvenție de 180 de milioane de euro pentru construirea unei centrale hidroelectrice reversibile cu acumulare prin pompare. Comisia Europeana subliniază că proiectul urmărește eficiență îmbunătățită în integrarea energiei regenerabile și folosește o instalație subterană, fără extinderea rezervoarelor de apă existente, ceea ce este prezentat ca lipsă de impact asupra mediului.
Comisia Europeana Anunță o Serie de Proiecte Enegetice Extrem de Îndrăznețe pentru Europa
Un alt punct cheie în lista Comisia Europeana este modernizarea instalației Čierný Váh din Slovacia, sprijinită cu 63 de milioane de euro. Comisia Europeana notează că proiectul se numără printre primele din Europa care combină stocarea hidroelectrică tradițională prin pompare cu stocarea în baterii la o asemenea scară, mizând pe flexibilitate și echilibrare în rețele tot mai încărcate de surse regenerabile.
În regiunea noastră, Comisia Europeana include o subvenție de aproape 104 milioane de euro pentru un proiect de rețele inteligente între Bulgaria și România. Comisia Europeana indică modernizarea și digitalizarea rețelelor de transport și distribuție, cu obiectivul de a crește eficiența și de a permite fluxuri sigure de energie electrică provenite din generarea regenerabilă.
Comisia Europeana marchează o schimbare de ton și prin componenta de securitate, aproape 113 milioane de euro sunt alocate pentru creșterea rezilienței și protecției infrastructurii energetice critice împotriva amenințărilor fizice, cibernetice și de altă natură în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, în cadrul Sincronizării Baltice. Comisia Europeana prezintă această finanțare ca fiind prima intervenție MIE de o asemenea amploare pentru măsuri de protecție, în contextul noilor provocări la adresa sistemelor energetice.
Pe hidrogen, Comisia Europeana direcționează peste 176 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii, cu scopul declarat de a susține o piață în creștere și de a decarboniza industria UE. Comisia Europeana scoate în evidență subvenția de 120 de milioane de euro pentru proiectul de stocare a hidrogenului din Gronau, Germania, descrisă drept prima finanțare MIE folosită pentru lucrări de hidrogen. Comisia Europeana spune că proiectul va contribui la dezvoltarea primei instalații subterane de stocare a hidrogenului transfrontaliere la scară largă din nord-vestul Europei, consolidând securitatea aprovizionării, integrarea pieței și integrarea la scară largă a hidrogenului regenerabil.
În completare, Comisia Europeana menționează că alte proiecte din Austria, Bulgaria, Franța, Germania, Olanda și Slovacia vor primi granturi pentru studii, semn că următoarele etape se pregătesc deja la nivel de planificare și maturizare tehnică.
Prin acest pachet de granturi, Comisia Europeana conturează o agendă energetică în care interconectarea, flexibilitatea rețelelor și securitatea infrastructurii devin la fel de importante ca producția de energie. Comisia Europeana leagă investițiile de un obiectiv dublu, stabilizarea sistemului și accelerarea tranziției, cu proiecte care întăresc rețelele, protejează punctele critice și deschid infrastructura necesară pentru hidrogen.
