Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, anunță o schimbare de direcție care poate redesena felul în care România declară zonele prioritare pentru biodiversitate, un jalon pe care țara trebuie să îl îndeplinească anul acesta prin PNRR. Ministrul Mediului spune că protecția naturii nu mai poate fi decisă exclusiv din birouri, pe hărți trase fără teren și fără oameni.
Ministrul Mediului explică faptul că, la preluarea mandatului, exista deja un contract semnat cu un consultant care trebuia să propună limitele acestor zone. Ministrul Mediului afirmă că, odată ce a început analiza, au ieșit la iveală numeroase observații considerate pertinente din partea autorităților locale, legate de delimitările propuse până atunci.
Ministrul Mediului susține că nu își dorește ca limitele pentru arii protejate sau pentru aceste zone să fie stabilite „din birou”. În acest context, Ministrul Mediului spune că a avut discuții cu prefecți și primari și că au început dezbateri cu comunitățile implicate. Din această serie de consultări, Ministrul Mediului indică o decizie clară, trimiterea către avizare la ministere a unui proiect de ordonanță care stabilește că zonele prioritare pentru biodiversitate vor fi declarate doar cu acordul consiliilor locale, consiliilor județene, al proprietarilor și al administratorilor.
Ministrul Mediului insistă că abordarea bazată pe consens este esențială pentru ca protecția să fie reală și acceptată, nu contestată. Ministrul Mediului argumentează că fără acordul celor direct afectați nu vor exista zone cu adevărat protejate și că implicarea comunităților trebuie să înceapă din primele etape.
Ministrul Mediului leagă miza politică și administrativă de obligațiile asumate prin PNRR, România trebuie să adopte cadrul legislativ și să declare o parte din aceste zone în acest an. Ministrul Mediului avertizează că neîndeplinirea jalonului ar aduce penalități financiare pentru statul român, iar presiunea termenelor nu poate justifica impunerea unor limite fără dialog.
În același timp, Ministrul Mediului subliniază că obiectivul rămâne protejarea biodiversității și a „comorilor naționale”, dar cu o formulă de lucru „alături de comunități”, nu împotriva lor. Ministrul Mediului afirmă că vor urma dezbateri, iar delimitările vor fi adoptate acolo unde există acord instituțional și susținere locală.
Ministrul Mediului introduce explicit conceptul de management activ, astfel încât oamenii să își poată continua activitățile tradiționale, cosit, pășunat și utilizări locale ale terenurilor. Ministrul Mediului transmite că protejarea biodiversității nu trebuie să însemne blocarea dezvoltării locale și că modelul propus îmbină zonele strict protejate cu zonele gestionate activ, adaptate realităților din teren.
Ministrul Mediului mizează pe o schimbare de paradigmă, consens înainte de delimitare, comunități implicate înainte de decizie și un cadru legal care să treacă testul terenului, nu doar al hârtiilor. Dacă această abordare va crește deschiderea autorităților locale, așa cum estimează Ministrul Mediului, România ar putea bifa jalonul PNRR fără să transforme protecția naturii într-un conflict cu oamenii care trăiesc lângă ea.
