
Ministrul Muncii, Florin Manole, anunță o schimbare de ritm în modernizarea serviciilor publice de ocupare, odată cu un proiect de act normativ care modifică statutul Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Miza este una dublă: extinderea capacității instituționale și recalibrarea intervențiilor către nevoile reale ale pieței muncii, cu servicii mai personalizate atât pentru angajatori, cât și pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.
Ministrul Muncii leagă această mișcare de direcțiile strategice din Programul de Guvernare 2025–2028, în zona Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială. În centrul planului se află SMART SPO – Servicii moderne, accesibile și pregătite pentru viitor, un proiect care urmărește o reformă coerentă a Serviciului Public de Ocupare, construită pe analize strategice, date obiective și rezultate măsurabile.
În viziunea comunicată de Ministrul Muncii, modernizarea nu înseamnă doar proceduri noi, ci o schimbare de arhitectură instituțională: servicii orientate către client, instrumente mai eficiente și o vizibilitate crescută a intervențiilor. Accentul cade pe adaptarea la provocările curente ale pieței muncii, cu o abordare diferențiată pentru fiecare categorie de beneficiar, de la șomeri la angajatori și grupuri vulnerabile.
Ministrul Muncii indică și ținte asumate care devin reper pentru performanță, atragerea a 21.000 de angajatori noi, înregistrarea a 275.000 de persoane inactive și formarea profesională a 1.840 de angajați. Aceste rezultate sunt corelate direct cu întărirea resursei umane din sistem și cu rolul structurilor teritoriale în livrarea serviciilor.
Reforma descrisă de Ministrul Muncii include o măsură concretă: suplimentarea cu 600 de posturi, funcții publice, în structura organizatorică a agenției. Rațiunea invocată este una pragmatică: în ultimii ani, reducerea posturilor a mers în paralel cu extinderea atribuțiilor, iar această discrepanță a creat un deficit major de personal specializat.
Procesul de recrutare și angajare este proiectat să se desfășoare la nivelul fiecărei agenții teritoriale, în total 47 de structuri, cu o medie de aproximativ 12 persoane per structură. Posturile vor fi repartizate în funcție de realitățile socio-economice locale: numărul angajatorilor, rata șomajului, locurile vacante, ponderea IMM-urilor, existența economiei sociale și prezența categoriilor vulnerabile, precum tineri, persoane cu dizabilități, beneficiari de venit minim de incluziune sau femei.
Un element distinct, subliniat de Ministrul Muncii, este metoda de finanțare nelegată de costuri: sprijinul european se acordă exclusiv în funcție de rezultate și de atingerea obiectivelor asumate, fără raportare la cheltuielile efective. În această logică, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă devine prima instituție publică din România care aplică principiul FNLC, ceea ce ridică atât standardele de performanță, cât și presiunea de a livra indicatori concreți.
Proiectul este finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027, în cadrul Priorității 1, cu un contract de finanțare datat 23 iulie 2025. În paralel, actul normativ este prezentat ca instrument pentru îndeplinirea Condiției 2 din contribuția Uniunii bazată pe finanțări nelegate de costuri: crearea și ocuparea celor 600 de posturi.
Ministrul Muncii indică parametri operaționali expliciți: buget total de 183 milioane euro, o durată de implementare de 60 de luni și termen final 31 decembrie 2029. Până la închiderea proiectului, cheltuielile de personal pentru noile posturi sunt prevăzute a fi acoperite din fonduri europene, cu un impact financiar pozitiv asupra bugetului general consolidat.
În linie cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană și Banca Mondială, noul personal este prezentat drept motorul practic al modernizării: adaptarea instrumentelor și procedurilor, creșterea diversității serviciilor și îmbunătățirea satisfacției beneficiarilor, în special acolo unde presiunea socială este mai mare.
Ministrul Muncii pune pe masă o reformă care combină bani europeni, indicatori riguroși și o extindere semnificativă de personal, cu promisiunea unei instituții mai agile și mai orientate către rezultate. Dacă implementarea va menține disciplina obiectivelor și repartizarea va reflecta realist nevoile din teritoriu, Ministrul Muncii mizează că serviciile de ocupare pot deveni mai eficiente, mai vizibile și mai utile exact acolo unde piața muncii are cele mai mari dezechilibre.







