Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pâslaru, a anunțat că, în ședința de Guvern din 31 ianuarie 2026, a fost adoptată o ordonanță descrisă drept tehnică la prima vedere, dar cu impact direct asupra modului în care sunt protejați banii din PNRR, până la ultimul leu. În logica prezentată de Ministrul Proiectelor Europene, miza este simplă: verificări mai coerente, reacții mai rapide și reguli unitare atunci când apar erori sau abateri.
Ministrul Proiectelor Europene a explicat că noile norme urmăresc să fie mai clare atât pentru beneficiari, cât și pentru instituțiile de control, astfel încât identificarea neregulilor să nu mai depindă de interpretări diferite de la un caz la altul. În această arhitectură, Ministrul Proiectelor Europene pune accent pe un traseu predictibil: semnalare, evaluare și măsuri aplicate consecvent, în funcție de gravitate, pentru a evita blocajele și pentru a accelera corecțiile acolo unde este nevoie.
Un element considerat esențial este întărirea obligației de raportare către Comisia Europeană, prin sistemul oficial utilizat la nivel european. Ministrul Proiectelor Europene susține că, astfel, tot ce constată instituțiile de control din România ajunge transparent și la Bruxelles, în linie cu cerințele UE, inclusiv cazurile de nereguli grave, fără zone gri și fără întârzieri greu de justificat.
Ministrul Proiectelor Europene a insistat asupra unui punct sensibil pentru mediul privat: introducerea explicită a principiului proporționalității. În termeni practici, Ministrul Proiectelor Europene spune că se reduce riscul ca o eroare punctuală să genereze corecții disproporționat de mari, care pot pune în pericol proiecte altfel corecte și funcționale.
În noul cadru, corecțiile financiare pentru beneficiarii privați se vor aplica pe tranșe clar definite, între 5.000 și 30.000 de lei, în funcție de gravitatea neregulii. Ministrul Proiectelor Europene transmite că logica rămâne fermă: greșeala se plătește, însă sancțiunea trebuie calibrată, astfel încât să nu lovească nerezonabil în actorii onești.
Mesajul politic-administrativ e construit în trei direcții: protecție pentru beneficiarii corecți, sancțiuni transparente pentru fraudă și recuperarea sumelor necuvenite de către stat. Ministrul Proiectelor Europene leagă această abordare de credibilitatea României în fața partenerilor europeni și de ideea că fondurile PNRR trebuie administrate profesionist, cu reguli care separă rapid greșeala de reaua-credință.
Dincolo de zona de control, Ministrul Proiectelor Europene a anunțat continuarea investițiilor în infrastructura unităților sanitare militare preluate din PNRR, prin Programul Sănătate. Ministrul Proiectelor Europene indică un apel de proiecte de peste 400 milioane de euro, destinat unităților sanitare cu utilizare duală din coordonarea Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.
Finanțările vizează extinderea, modernizarea, reabilitarea sau construcția de unități sanitare, precum și dotarea cu echipamente medicale, cu obiectivul declarat de a facilita accesul populației la servicii publice de sănătate de calitate. Ministrul Proiectelor Europene precizează că proiectele pot fi depuse între 30 ianuarie 2026 și 21 decembrie 2026, un interval larg, menit să permită pregătirea documentațiilor și planificarea realistă a lucrărilor.
Există însă o condiție-cheie, semnarea contractelor depinde de aprobarea modificării Programului Sănătate de către Comisia Europeană, necesară pentru includerea acestei acțiuni eligibile. Ministrul Proiectelor Europene afirmă că, după îndeplinirea acestei condiții, contractele vor putea fi semnate, menținând astfel continuitatea investițiilor asumate.
Direcția descrisă de Ministrul Proiectelor Europene combină două obiective, control mai riguros și echitabil al neregulilor, plus accelerarea proiectelor care țintesc modernizarea sistemului public, cu un accent vizibil pe infrastructura medicală cu rol dual.
