Ilie Bolojan, premierul României, spune că România intră, la început de an, la finalul unei perioade de ajustare bugetară care a fost resimțită puternic de mulți oameni. Ilie Bolojan descrie acest interval drept unul dificil, marcat de contracție economică, dar susține că măsurile se închid, iar atenția Guvernului se mută spre relansare.
Ilie Bolojan leagă relansarea de o schimbare de fond: un stat mai eficient, o economie așezată pe baze mai sănătoase, servicii publice mai bune și mai multe oportunități. În logica prezentată de premierul României, miza nu este doar revenirea creșterii, ci corectarea unor nedreptăți și crearea condițiilor pentru dezvoltare, cu rezultate vizibile în comunități.
În centrul agendei, Ilie Bolojan plasează bugetul pe anul acesta, cu ținte discutate în raport cu Ministerul Finanțelor și Comisia Europeană. Premierul României indică un reper de aproximativ 6,2% pentru deficit și un obiectiv de reducere a inflației la 4% la final de an, două borne care vor influența atât cheltuielile publice, cât și spațiul de manevră pentru măsuri pro-creștere.
Ilie Bolojan avansează și un calendar: discuțiile pe buget ar urma să fie finalizate săptămâna viitoare, iar trimiterea către Parlament, pentru adoptare, este țintită la sfârșitul celei de-a treia săptămâni din lună, în jurul datei de 20 februarie. Provocările sunt clare, încadrarea în deficit și absorbția fondurilor europene, într-un an pe care îl numește de vârf.
În această ecuație, Ilie Bolojan accentuează presiunea termenelor din PNRR: peste 10 miliarde de euro ar trebui absorbiți până în luna august, odată cu închiderea programului. Premierul României conectează direct absorbția de investiții concrete: kilometri de autostradă, inclusiv finalizarea tronsonului care duce spre Moldova până la Pașcani, dar și spitale terminate și investiții în localități.
În paralel cu bugetul, Ilie Bolojan spune că se lucrează la pachetul de reformă a administrației, unul amânat, dar intrat în circuitul de avizare guvernamental. Există o țintă de adoptare săptămâna viitoare și arată că, în urma consultărilor dintre Ministerul Dezvoltării și Ministerul Justiției, recomandarea este angajarea răspunderii Guvernului pentru adoptarea pachetului.
Pentru Ilie Bolojan, reforma are două roluri: reduce baza de cheltuieli a statului și schimbă paradigma din administrație, astfel încât instituțiile să lucreze mai mult în serviciul cetățeanului, cu servicii publice de calitate mai bună, inclusiv la nivelul administrațiilor locale. Premierul României completează tabloul cu un proiect separat: interdicția cumulului pensiei cu salariul, care ar urma să fie adoptat tot în ședința de guvern de săptămâna viitoare.
A doua componentă majoră, prezentată de Ilie Bolojan drept pachetul de relansare economică, intră chiar mai repede pe agendă: o primă lectură în ședința de guvern de mâine, urmată de prezentarea detaliilor de către ministrul Nazare și publicarea în transparență decizională. Se menționează și un pas politic și social: vineri este programat un consiliu tripartit, unde pachetul va fi discutat cu partenerii sociali.
Din lista măsurilor descrise de Ilie Bolojan se conturează o abordare orientată spre investiții: credite fiscale pentru companii, amortizare accelerată pentru utilaje, scheme de sprijin pentru investiții mari, intervenții țintite pentru zone cu deficite comerciale și pentru stimularea exporturilor, plus scheme de garanții, inclusiv prin Banca de Investiții și Dezvoltare. Premierul României subliniază că pachetul este rezultatul unei colaborări între colegi din toate partidele și că s-a ajuns la o soluție care urmează să fie prezentată.
Ilie Bolojan conturează o tranziție de la austeritatea ajustării bugetare la un set de politici care mizează pe disciplină fiscală, absorbție accelerată de fonduri europene și reforme administrative cu impact structural. Dacă termenele anunțate de Ilie Bolojan vor fi respectate, următoarele săptămâni pot deveni un test decisiv: bugetul, reforma administrației și pachetul de relansare ar trebui să arate, concret, cât de repede poate fi repornită economia și cât de mult se poate schimba relația dintre stat și cetățean.
