Cuprins:
- Inflație în valuri succesive;
- Serviciile, motorul scumpirilor;
- Prețuri care cresc zilnic;
- Alimentele, creșteri inegale.
BANCA Transilvania descrie inflația din România ca pe o succesiune de presiuni care s-au adunat lună de lună, asemenea unor valuri mici care, în timp, au ridicat o mare agitată. De la 5,0% în ianuarie 2025, rata inflației a urcat până la 9,7% la final de an, iar banca subliniază că rezultatul a fost cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, în acel moment.
BANCA Transilvania pune lupa pe ritmul lunar al creșterilor de preț, pentru că aici se vede modelul care a alimentat întregul an. În 2025, prețurile au crescut în medie cu 0,8% pe lună, dublu față de 2024, când media lunară a fost de 0,4%. În paralel, rata medie a inflației pentru întregul an s-a situat la 7,32%. Pe acest fundal, banca descrie un tipar în care creșterile lunare persistente au fost agravate de șocuri administrative și de creșteri semnificative de costuri și tarife, mai ales în energie și servicii.
Inflație în valuri succesive
BANCA Transilvania insistă că inflația nu a fost un episod izolat, ci un proces de acumulare. Când creșterile lunare devin relativ persistente, iar peste ele se suprapun șocuri administrative și scumpiri de costuri, rezultatul nu mai arată ca o fluctuație, ci ca o tendință. Tocmai de aceea, banca leagă finalul de an, cu 9,7%, de începutul de an, cu 5,0%, ca să arate cum s-a construit presiunea pas cu pas.
BANCA Transilvania explică faptul că, pentru a înțelege evoluția din 2025, trebuie privită structura coșului de consum, iar aici intervin indicii. Pe plan intern, Indicele prețurilor de consum (IPC) urmărește coșul final de bunuri și servicii, pentru o imagine cât mai relevantă a inflației. La nivel european, Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este setul standardizat de indici care urmărește același coș final, dar cu rolul suplimentar de a permite comparații mai eficiente între statele UE. Mesajul este simplu, depinde ce măsori și cum măsori, mai ales când vorbești despre poziționarea României în context european.
Serviciile, motorul scumpirilor
BANCA Transilvania identifică inflația din servicii drept componenta dominantă atât ca nivel, cât și ca durată. În decembrie 2025, prețurile serviciilor erau cu 11% mai mari față de 2024, iar media anuală a inflației serviciilor a ajuns la 8,44%. Banca notează și diferența de ritm, în medie, 0,9% în 2025 versus 0,6% în 2024. Cu alte cuvinte, serviciile au livrat o inflație structurală, greu de corectat rapid.
Explicația BANCA Transilvania merge în miezul mecanismului, serviciile depind masiv de forță de muncă și energie, iar aceste costuri nu se ajustează ușor în jos. Odată ce un restaurant își crește tarifele pentru a acoperi materie primă, salarii sau utilități mai scumpe, scumpirea se transferă la consumator, iar revenirea fie e lentă, fie nu mai apare.
Prețuri care cresc zilnic
BANCA Transilvania arată unde s-au văzut cel mai clar aceste presiuni, prin exemple de creșteri excepțional de ridicate în servicii, transport feroviar (CFR) +24,40% față de 2024, transport aerian +18,37%, îngrijire personală 17,15%, alimentarea cu apă și canalizare +13,77%, transport urban +13,75%, restaurante și cafenele +12,01%. Banca subliniază că sunt servicii utilizate zilnic, ceea ce face inflația foarte vizibilă și, în același timp, limitează viteza dezinflației.
Alimentele, creșteri inegale
BANCA Transilvania separă clar componenta alimentară, inflație ridicată, dar eterogenă. În decembrie 2025, alimentele erau cu 7,75% mai scumpe decât în anul precedent, iar media anuală de creștere a fost de 6,76%. Explicația băncii ține de lanțul larg de factori, energie, combustibili, salarii, conflicte regionale și costuri logistice, toate reflectate în prețul de la casă. În plus, dacă o țară producătoare de departe plătește mai mult din cauza contextelor geopolitice, prețurile se realiniază la nivel internațional, iar ecoul ajunge în coșul zilnic.
BANCA Transilvania spune că structura contează, nu toate scumpirile apasă la fel, iar atunci când presiunea vine din servicii, corecțiile sunt lente. În 2025, ritmul lunar dublu față de anul anterior și șocurile de costuri au conturat un model greu de dezamorsat rapid, tocmai pentru că afectează componente esențiale și frecvent consumate.
