ANM, Administrația Națională de Meteorologie, a emis buletinul nivometeorologic pentru intervalul 06.02.2026 ora 20 – 09.02.2026 ora 20, conturând un tablou de iarnă aspră în zona montană: strat nou de zăpadă, vânt care creează plăci instabile și un risc crescut de avalanșe în mai multe masive.
ANM indică drept principale puncte fierbinți Munții Țarcu-Godeanu și Bucegi, precum și masivele Parâng-Șureanu și Făgăraș, unde riscul de avalanșă este însemnat, grad 3, mai ales la altitudini de peste 1800 de metri, acolo unde se regăsesc plăci de vânt, cornișe și depozite consistente în văi.
În Munții Țarcu-Godeanu și Bucegi, peste 1800 m, ANM semnalează numeroase plăci de vânt pe versanți cu orientări diferite, cele mai recente apărute pe versanții nordici, unele consistente. Stratul superior are rezistență medie în primii 30 cm, iar în profunzime apar cristale fațetate, cruste vechi și, spre sol, cristale tip cupă, un amestec care poate favoriza alunecări ale straturilor superioare, mai ales la supraîncărcări mari. Pe unele văi, depozitele depășesc local 2 metri, iar pe creste sunt formate cornișe, cu potențial de declanșare a avalanșelor medii și mari.
În Carpații Meridionali, pe Parâng-Șureanu și Făgăraș, ANM menține același nivel de alertă la altitudini mari: strat subțire de zăpadă proaspătă la suprafață, plăci de vânt mai vechi și unele mai recente pe versanții nordici, plus instabilitate în primii 30 cm. Depozitele pot depăși izolat 1,5–2 metri, iar avalanșele pot angrena atât stratul nou, cât și straturi subiacente încă instabile sau zone din profunzime.
ANM subliniază că plăcile de vânt rămân elementul critic în zona înaltă, fiind prezente pe creste în mai multe masive. În Carpații Orientali, în masivele Rodnei și Călimani-Bistriței, riscul este tot însemnat (3) peste 1800 m, cu plăci de vânt de grosimi variabile și depozite mai consistente pe văile adăpostite. Pe pantele înclinate, sunt posibile curgeri sau avalanșe mici și medii, mai ales la suprasarcini, prin angrenarea plăcilor și a stratului superior cu rezistență scăzută.
În același timp, ANM diferențiază situația din masivul Ceahlău, unde riscul este redus (1). Totuși, sunt menționate ninsori moderate temporare, cu depuneri locale de 5–10 cm și condiții pentru avalanșe mici pe pantele mai înclinate, în special la supraîncărcări.
Pentru intervalul de prognoză, ANM anunță răcirea vremii și un scenariu cu precipitații care se intensifică după noaptea de 07/08 februarie. Până atunci, pe arii restrânse, pot apărea precipitații mixte slabe și trecător ninsori. Apoi, până la finalul intervalului, sunt așteptate precipitații moderate, predominant ninsoare, pe arii relativ extinse.
Cantitățile de apă pot atinge pe alocuri 10–15 l/mp în Carpații Orientali și pe versanții nordici ai celor Meridionali, unde se va depune un strat nou de zăpadă, local de 5–10 cm. În contextul stratului deja instabil în zona înaltă, acest aport proaspăt poate ridica sensibilitatea pantei la supraîncărcări.
ANM prezintă și repere concrete ale stratului existent, măsurat la 06.02.2026, ora 14, în platformele stațiilor meteorologice. În Carpații Meridionali, stratul ajunge la 177 cm la Vârful Omu, 126 cm la Bâlea-Lac și 115 cm la Țarcu. În Carpații Orientali sunt menționate, între altele, 64 cm la Călimani și 49 cm la Lăcăuți, iar în Carpații Occidentali 54 cm la Semenic și 31 cm la Stâna de Vale.
Aceste valori completează tabloul descris de ANM din teren: văi cu acumulări masive, plăci de vânt în apropierea crestelor și straturi cu structuri diferite pe verticală, care pot ceda brusc în anumite combinații de pantă, vânt și încărcare.
În evoluția ultimelor două zile, ANM arată că vremea a fost mai caldă decât normalul perioadei, cu cer temporar noros și precipitații mixte pe arii extinse. Vântul a avut intensificări temporare de 50–70 km/h din sector sudic în zonele înalte, cu rafale care au atins 80 km/h pe crestele Carpaților Orientali și 90–110 km/h pe crestele Meridionalilor, favorizând formarea plăcilor și a cornișelor.
Pentru intervalul următor, direcția se schimbă spre nord-vest, cu intensificări de 40–50 km/h și rafale ce pot depăși izolat 60 km/h pe crestele masivelor sud-estice. Se mai poate semnala local ceață, izolat cu depuneri de chiciură pe creste, un detaliu care complică orientarea și evaluarea riscului în teren.
Răcirea devine un factor dublu: pe de o parte, poate induce o ușoară consolidare a stratului în unele zone, pe de altă parte, poate crea cruste temporare și contraste între straturi, menținând instabilitatea. ANM indică, peste 1800 m, scăderea temperaturilor minime de la -7..-2 grade spre -11..-6 grade, iar a maximelor de la -3..1 grad spre -8..-3 grade. Sub 1800 m, minimele coboară de la -2..2 spre -8..-3 grade, iar maximele de la 0..6 spre -5..2 grade.
În Carpații Occidentali, ANM menționează risc moderat (2): strat de 20–30 cm local, depozite mai importante pe văile adăpostite și plăci de vânt spre creste. Zăpada se poate umezi și îngreuna în continuare, cu posibilitatea declanșării unor avalanșe mici și izolat medii pe pantele înclinate, mai ales la suprasarcini.
ANM conturează pentru următoarele zile un interval sensibil, în care combinația dintre strat nou de zăpadă, plăci de vânt și răcirea accentuată menține riscul ridicat în masive majore, în special peste 1800 m. În zonele cu risc 3, pot apărea avalanșe medii și izolat mari, capabile să angreneze atât stratul proaspăt, cât și straturi mai vechi, inclusiv din profunzime, mai ales în condiții de supraîncărcare.
