Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, cere o piață mai corectă pentru fermieri, într-un moment în care lanțul agroalimentar european este din nou în centrul negocierilor de la Bruxelles. Pe 23 februarie 2026, la Consiliul Agricultură și Pescuit, una dintre temele grele a fost propunerea de reevaluare a Directivei 633/2019 privind practicile comerciale neloiale în lanțul de aprovizionare agricol și alimentar, iar România a venit cu un set de propuneri care țintesc direct echilibrul dintre producători și marile rețele.
Ministrul Agriculturii a salutat revizuirea directivei și a fixat miza: întărirea poziției fermierilor și a micilor furnizori. Mesajul transmis în discuțiile cu miniștrii din statele UE și cu comisarul european pentru Agricultură și Alimentație pornește de la o constatare: deși aplicarea Directivei 633/2019 a îmbunătățit relațiile contractuale, o parte din presiunea economică rămâne, iar costul se vede în veniturile din fermă și în șansele reale de acces pe piață.
Ministrul Agriculturii a indicat câteva mecanisme care, în practică, pot eroda câștigul producătorilor: refacturarea, rabaturile și remizele impuse, limitarea accesului la raft, dar și extinderea excesivă a mărcilor proprii ale marilor rețele comerciale. În logica prezentată la reuniune, problemele nu țin doar de negocierea individuală, ci de o arhitectură de piață în care puterea de cumpărare se concentrează, iar furnizorul mic rămâne vulnerabil.
Ministrul Agriculturii a pus accent pe nevoia unor instrumente suplimentare care să susțină o distribuție echitabilă a valorii adăugate pe tot traseul, de la poarta fermei până la raft. În același timp, a vorbit despre respectarea regulilor pieței unice și a principiului proporționalității, o nuanță importantă într-o Uniune în care orice intervenție trebuie să se sprijine pe reguli comune, nu pe excepții naționale.
Ministrul Agriculturii a prezentat patru măsuri concrete, propuse în cadrul Consiliului AgriFish, cu obiectivul declarat de a elimina practicile comerciale neloiale și de a crea o competiție mai predictibilă. Prima vizează limitarea mărcilor proprii ale retailerilor la maximum 20% din volumul realizat, pentru a nu bloca accesul produselor furnizorilor. A doua urmărește stabilirea unui adaos comercial similar sau identic pentru aceeași gamă de produse, astfel încât diferențele de tratament să nu distorsioneze piața. A treia măsură propune eliminarea refacturării remizelor și a rabaturilor abuzive, iar a patra cere reglementarea clară a discounturilor, pentru a preveni vânzarea sub costul de producție.
Ministrul Agriculturii a legat aceste idei de o țintă imediată: facilitarea accesului producătorilor și fermierilor români la rafturile marilor rețele comerciale, într-o perioadă în care fiecare procent de marjă contează pentru supraviețuirea unei ferme.
Ministrul Agriculturii a adus în discuție și sectorul cărnii de porc, descris ca fiind într-o situație dificilă atât la nivel național, cât și european. Scăderile semnificative ale prețurilor la carcase și la porci vii, resimțite din octombrie 2025, sunt puse pe seama taxelor impuse de China asupra importurilor din UE, a restricțiilor la export generate de Pesta Porcină Africană și a nerecunoașterii regionalizării de către țările terțe importatoare.
Ministrul Agriculturii a arătat că, pe fondul costurilor ridicate de producție și al pierderilor financiare, România a solicitat Comisiei Europene ajutoare excepționale pentru sprijinirea sectorului suin, în linie cu prevederile europene privind intervenția în caz de perturbări ale pieței.
În final, Ministrul Agriculturii a prezentat participarea activă la Consiliul AgriFish ca pe un instrument de apărare a intereselor fermierilor și producătorilor autohtoni, cu accent pe soluții aplicabile, care să protejeze viabilitatea fermelor și să consolideze securitatea alimentară la nivel european.
