Alexandru Năzare, Ministrul Finanțelor, a prezentat finalizarea unui pachet legislativ pe care îl consideră esențial pentru competitivitatea României, după un efort de echipă la nivelul coaliției și al guvernului. Mesajul central: România ar intra într-o tranziție strategică, în care creșterea economică se mută de la consum către investiții productive, inovație și producție autohtonă, într-un răspuns direct la dezechilibrele bugetare acumulate în ultimii ani.
Alexandru Năzare a explicat că această schimbare de direcție nu este doar o corecție de politici, ci o reorientare a priorităților publice către domenii care pot susține dezvoltarea pe termen lung. În viziunea sa, pachetul marchează exact zonele strategice de care economia are nevoie pentru a accelera atragerea de investiții mari, într-un context în care competiția este intensă la nivel regional, european și global.
Alexandru Năzare a pus accent pe ideea că modelul bazat pe consum a împins România spre presiuni bugetare și vulnerabilități. De aici, promisiunea unei creșteri ancorate în investiții productive, inovație și producție autohtonă, cu o atenție mutată de acum înainte spre sectoarele care pot construi reziliență economică.
În lectura ministrului, pachetul nu urmărește un impuls scurt, ci creează un cadru pentru o competiție mai eficientă în atragerea de capital. Alexandru Năzare a indicat că România ar urma să fie mai bine echipată să atragă investiții strategice mari, mai repede și mai competitiv, tocmai pentru că piața investițiilor se joacă astăzi într-un ritm alert, în care timpul și predictibilitatea contează.
Investiții mari, atrase rapid
Alexandru Năzare a evidențiat un element pe care îl consideră decisiv: existența, în sfârșit, a unui instrument dedicat pentru investiții mari, de peste 1 miliard de lei, adică peste 200 de milioane de euro. În argumentația sa, lipsa unui astfel de mecanism a costat România oportunități importante în anii trecuți, când proiecte majore au fost pierdute din cauza imposibilității de a oferi condiții suficient de atractive pentru investitori strategici.
În același timp, Alexandru Năzare a conturat și o dimensiune regională: România ar trebui să poată proiecta mai bine leadership economic în regiune. Ideea se leagă de sprijinirea antreprenorilor români și de capacitatea acestora de a-și manifesta interesul economic în țările vecine, inclusiv prin instrumente de finanțare orientate spre investiții.
Lichiditate mai bună firmelor
Alexandru Năzare a insistat că pachetul păstrează un nucleu fiscal puternic, cu măsuri menite să crească lichiditatea în piață și să susțină antreprenorii. În listă intră bonificații fiscale și măsuri care să facă mai ușoară finanțarea activității curente, în paralel cu stimulente care să împingă firmele spre dezvoltare.
Ministrul a menționat explicit creșterea plafonului de TVA la încasare și introducerea amortizării superaccelerate, dar a subliniat mai ales creșterea atractivității profitului reinvestit. În logica pachetului descris de Alexandru Năzare, aceste instrumente ar trebui să transforme capitalul rămas în companie într-un motor pentru extindere, modernizare și investiții în capacități noi.
Reguli clare, în 90 zile
Alexandru Năzare a precizat că noutățile față de varianta inițială nu sunt numeroase, însă există ajustări de arhitectură instituțională. Schema de resurse minerale și de noi tehnologii va fi gestionată de Ministerul Economiei, care preia integral această componentă, conform competențelor. În zona de apărare, hotărârea de guvern cu criteriile schemei va fi elaborată în colaborare cu Ministerul Economiei.
Un alt punct-cheie: pachetul de relansare nu este gândit strict pentru anul 2026. Alexandru Năzare a spus că, din perspectiva schemelor de finanțare, el vizează economia până în 2032, cu o proiecție totală de 5 miliarde de euro pentru toate schemele. Criteriile ar urma să fie elaborate în 90 de zile de la adoptarea actelor normative, puse în transparență și discutate cu antreprenorii români.
Alexandru Năzare a încercat să fixeze o linie de demarcație: România își asumă trecerea la un model de creștere în care investițiile, inovația și producția autohtonă devin priorități. Dacă instrumentele promise vor fi aplicate rapid, cu reguli clare și consultare reală cu mediul de afaceri, pachetul ar putea deveni un test major de credibilitate pentru stat: capacitatea de a atrage proiecte mari, de a susține firmele și de a stabiliza echilibrele bugetare fără a frâna dezvoltarea.
