Ministrul Economiei, Irineu Dărău, pune pe masa Guvernului o hotărâre care vizează, în termeni simpli, două lucruri, plata contribuției României la bugetul Curții Unice în Materie de Brevete pentru anul financiar 2026 și achitarea penalităților aferente anului financiar 2025. Este un demers cu miză administrativă și financiară, construit ca să închidă o restanță și să evite costuri suplimentare în viitor.
Ministrul Economiei leagă această hotărâre de cadrul legal deja stabilit prin Legea nr. 81/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 337 din 11 aprilie 2024, care ratifică Acordul privind Curtea unică în materie de brevete, semnat de România la Bruxelles la 19 februarie 2013. În baza articolului 2 din Legea nr. 81/2024, nivelul contribuției inițiale și al contribuției anuale nu se plătește „automat”, ci se aprobă explicit prin hotărâre de Guvern, pe formule prevăzute în Acord.
Ministrul Economiei explică faptul că, la 24 noiembrie 2025, Comitetul bugetar al Curții Unice în Materie de Brevete a adoptat bugetul Curții pentru anul 2026, prin documentul BC/05/24112025, în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul financiar. Din această decizie rezultă sumele ce vor fi solicitate statelor membre care au depus instrumentul de ratificare a Acordului. Pentru România, mesajul e clar: contribuția pe 2026 trebuie achitată integral, iar hotărârea e mecanismul care permite plata fără blocaje birocratice.
Ministrul Economiei include, în aceeași hotărâre, și achitarea penalităților aferente anului financiar 2025. Din perspectiva unui buget public, penalitățile sunt o zonă sensibilă: ele nu aduc beneficii noi, ci reprezintă costuri generate de întârzieri. Tocmai de aceea, actul normativ este prezentat ca o măsură de curățare a situației financiare și de normalizare a relației cu instituția europeană.
Ministrul Economiei subliniază explicit obiectivul de a evita penalități suplimentare în viitor. Logica este una de prevenție: dacă sumele datorate sunt aprobate la timp și plătite integral, România nu mai intră în zona în care întârzierile se transformă în costuri în lanț. În termeni practici, hotărârea devine o barieră împotriva acumulării de datorii accesorii.
Ministrul Economiei precizează că plata contribuției inițiale și a contribuției anuale care incumbă României după intrarea în vigoare a Acordului este suportată de la bugetul de stat, din bugetele aprobate anual ale Ministerului Justiției și ale Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în procent de 50% fiecare. Această împărțire formalizează responsabilitatea comună și distribuie presiunea bugetară între două instituții-cheie.
Ministrul Economiei punctează și cum se ajunge la sumele cerute: contribuțiile sunt calculate pe baza cheii de contribuție prevăzute la articolul 37 din Acord, cu aplicarea unui mecanism corectiv destinat reducerii impactului negativ asupra anumitor state membre, și cu luarea în considerare a efectelor aplicării retroactive a noilor chei de contribuție. Cu alte cuvinte, nu e o sumă „din pix”, ci una rezultată dintr-o metodologie comună, ajustată prin corecții și recalculări.
