Ministrul Finanțelor, Alexandru Năzare, transmite că România a bifat „prima lună cu excedent bugetar din 2019”, un rezultat pe care îl leagă direct de „managementul mai bun al finanțelor publice” și de o combinație între prudență, responsabilitate și o execuție care, spune el, „ne obligă în continuare”.
Ministrul Finanțelor plasează momentul în ianuarie 2026, când execuția bugetului general consolidat s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde de lei, echivalentul a 0,04% din PIB. Ministrul Finanțelor subliniază contrastul cu ianuarie 2025, când România înregistra „un deficit de 11 miliarde lei”, indicând o schimbare importantă de direcție în modul în care statul își echilibrează veniturile și cheltuielile.
Colectare semnificativ mai bună
Ministrul Finanțelor spune că baza excedentului a fost, în primul rând, „o colectare a veniturilor semnificativ mai bună”. Potrivit datelor invocate, veniturile au ajuns la 55,12 miliarde lei, în creștere cu 17,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar TVA-ul a avut „încasări record” cu un plus net de 23,9%. În logica prezentată de Ministrul Finanțelor, această dinamică a veniturilor este esențială pentru orice ajustare credibilă, pentru că reduce presiunea pe împrumuturi și creează spațiu pentru finanțarea priorităților publice.
Gestionare prudentă a cheltuielilor
Ministrul Finanțelor insistă că rezultatul nu a venit doar din venituri, ci și dintr-o „gestionare prudentă a cheltuielilor”. Cheltuielile totale ar fi scăzut cu 6%, fără a afecta investițiile, care rămân susținute „în principal din fonduri europene”. Ministrul Finanțelor conturează astfel un mesaj dublu, control pe cheltuielile curente, dar menținerea direcției de dezvoltare, cu proiecte care continuă să ruleze.
TVA rambursat mai mult, lichiditate mai mare
Ministrul Finanțelor aduce în discuție și un element cu impact direct în economie, „rambursările de TVA au crescut cu 1 miliard de lei” și au ajuns la 4,73 miliarde lei, „sprijinind lichiditatea companiilor”. În lectura Ministrului Finanțelor, faptul că statul rambursează mai mult poate funcționa ca un semnal de normalizare și ca o gură de oxigen pentru mediul privat, mai ales când cash-flow-ul este sensibil.
Ministrul Finanțelor afirmă că această execuție arată „reziliență și responsabilitate” și leagă rezultatul de o „ajustare structurală” bazată pe „venituri solide și controlul cheltuielilor curente”. Scopul este: „consolidează încrederea piețelor și investitorilor” și „reduce costurile de finanțare pentru România”.
Ministrul Finanțelor proiectează mesajul spre bugetul pe 2026, care „va urmări în continuare să îmbine prudența fiscală cu dinamismul economic”. În planul anunțat, investițiile publice rămân „puternice”, cu accent pe infrastructură, modernizare și dezvoltare strategică, în special prin fonduri europene. Stabilitatea bugetară nu este un exercițiu contabil, ci „fundamentul încrederii și predictibilității pe termen lung”.
