ANM, Administrația Națională de Meteorologie, atrage atenția asupra unui fenomen meteorologic care apare mai ales în sezonul rece, la trecerea dintre toamnă și iarnă sau dintre iarnă și primăvară, atunci când diferențele dintre temperaturile din timpul zilei și cele din timpul nopții devin neobișnuit de mari. Este vorba despre amplitudini termice semnificative, favorizate în special de regimul anticiclonic, adică de perioadele cu presiune atmosferică ridicată.
ANM arată că, în astfel de situații, mișcările descendente ale aerului și stabilitatea atmosferică favorizează un cer mai mult senin. Există totuși și excepții, mai ales în regiunile joase, unde inversiunile termice și umezeala ridicată pot duce la apariția ceții sau a norilor stratiformi. În rest, lipsa norilor deschide calea pentru contraste termice puternice într-un interval foarte scurt.
Cer senin, efect dublu
Cerul degajat are un efect dublu asupra temperaturii. Pe de o parte, în timpul zilei, radiația solară încălzește mai eficient suprafața terestră, ceea ce duce la creșterea valorilor maxime. Pe de altă parte, în timpul nopții, același cer senin favorizează răcirea radiativă, proces prin care solul pierde căldură către straturile superioare ale atmosferei.
Acest mecanism explică de ce nopțile senine pot deveni mult mai reci decât cele înnorate. Norii acționează ca o pătură, reținând o parte din radiația infraroșie emisă de suprafața terestră și retransmițând-o înapoi spre sol. Când această protecție lipsește, temperatura scade rapid, iar diferențele dintre minimă și maximă pot depăși 20 sau chiar 25 de grade.
Organismul resimte șocul termic
Astfel de variații nu reprezintă doar o curiozitate meteorologică, ci și un factor de stres important pentru organismul uman. Schimbările bruște de temperatură într-un interval de numai câteva ore pot afecta în special categoriile vulnerabile.
Copiii, persoanele vârstnice și cei care suferă de afecțiuni cronice sunt cei mai expuși atunci când vremea trece de la frig accentuat dimineața la valori aproape de primăvară în cursul după-amiezii. Adaptarea organismului devine mai dificilă, iar disconfortul termic poate fi resimțit mai puternic decât în perioadele cu temperaturi constante.
Martie aduce exemple spectaculoase
În acest an, astfel de amplitudini termice deosebite au fost mai rare, deoarece au predominat intervalele cu presiune scăzută, asociate cu nori, precipitații și vânt. Totuși, prima zi calendaristică de primăvară a adus deja exemple notabile în vestul țării.
La 1 martie 2026, la stația meteo Bozovici din județul Caraș-Severin, s-a înregistrat o amplitudine termică de 23 de grade, după o minimă de -6,0 grade și o maximă de 17,0 grade. Tot atunci, la Vărădia de Mureș, în județul Arad, diferența a ajuns la 22,5 grade, între o minimă de -4,7 grade și o maximă de 17,8 grade. Valorile confirmă că începutul lunii martie poate aduce contraste spectaculoase chiar și atunci când episoadele anticiclonice nu domină pe termen lung.
Recorduri extreme, dincolo de România
ANM amintește însă că începutul lunii martie 2025 a fost și mai impresionant din acest punct de vedere. La 6 martie, stația Vărădia de Mureș a înregistrat o amplitudine termică de 29,7 grade, de la -6,4 grade la 23,3 grade. În aceeași zi, la Petroșani, diferența a fost de 29,5 grade, între -7,5 grade și 22,0 grade. O zi mai târziu, la Miercurea Ciuc, amplitudinea a atins 27,2 grade, după o minimă de -8,2 grade și o maximă de 19 grade.
ANM extinde analiza și către situațiile extreme la scară globală, unde aceste variații nu mai sunt legate doar de cerul senin, ci și de alte mecanisme atmosferice, precum foehnul. Acest fenomen apare în apropierea lanțurilor montane, atunci când circulația aerului traversează perpendicular munții. Aerul urcă pe versantul expus, se răcește, produce precipitații, apoi coboară pe partea adăpostită și se încălzește rapid prin comprimare adiabatică. De aici și reputația sa de vânt cald, uscat și puternic, capabil să topească zăpada și, în sezonul cald, să favorizeze incendiile de vegetație.
În România, fenomenul este cunoscut și sub numele de „Vântul Mare” în Munții Făgăraș, dar se manifestă și în Subcarpații Getici, de Curbură și ai Moldovei. Pe plan mondial, el apare și sub alte denumiri, precum Helm, Zonda sau Chinook.
Cel mai spectaculos exemplu rămâne recordul mondial din localitatea Loma, statul Montana, la baza Munților Stâncoși. Acolo, într-un interval de 24 de ore, temperatura a urcat cu 57,2 grade, de la -47,8 grade în dimineața de 14 ianuarie 1972 la +9,4 grade în dimineața zilei următoare. Tot în Montana a fost consemnată și una dintre cele mai mari scăderi de temperatură, 56 de grade în 24 de ore, iar în Spearfish, Dakota de Sud, temperatura a crescut cu 27 de grade în doar două minute.
ANM arată astfel că amplitudinile termice mari nu sunt simple statistici meteo, ci expresia unor mecanisme atmosferice complexe, cu efecte directe asupra oamenilor. De la dimineți geroase și după-amiezi surprinzător de calde, până la recorduri mondiale produse de vânturi montane, aceste contraste arată cât de rapid se poate schimba echilibrul termic al atmosferei. În România, astfel de episoade rămân un semnal clar că vremea de la începutul primăverii poate fi mult mai dinamică decât lasă să se înțeleagă valorile de la prânz.
