ANM, Administrația Națională de Meteorologie, vine cu o imagine amplă asupra modului în care s-ar putea contura primăvara anului 2026 în România, într-un context în care estimările sezoniere capătă tot mai multă importanță pentru agricultură, administrații și populație. Datele publicate arată o succesiune de luni cu profil diferit, de la un început de sezon mai cald și mai secetos, până la o schimbare de ritm în aprilie și o lună mai cu contraste regionale în privința precipitațiilor.
ANM subliniază însă încă de la început că aceste estimări nu trebuie confundate cu prognozele clasice de vreme. Gradul de realizare este de aproximativ 60%, iar modelarea folosită are rolul de a indica tendințe generale pentru temperatură și precipitații, raportate la mediile climatologice multianuale. Cu alte cuvinte, nu este vorba despre răspunsuri exacte pentru o anumită zi, ci despre probabilitatea ca o lună să fie mai caldă, mai rece, mai umedă sau mai uscată decât normalul perioadei.
Primăvară cu semnale mixte
Estimările sezoniere sunt realizate cu ajutorul modelului numeric IFS-System 5 de la ECMWF și se bazează pe interacțiunea dintre atmosferă, ocean și gheața marină, dar și pe influența unor sisteme cu inerție termică ridicată, precum oceanele, criosfera și biosfera terestră. Tocmai această abordare face posibilă identificarea unor deviații statistice față de mediile istorice, fără a coborî însă la detaliul unei prognoze de zi cu zi.
În explicația științifică oferită, accentul cade pe faptul că atmosfera rămâne un sistem haotic, în care variații foarte mici ale condițiilor inițiale pot produce schimbări semnificative în evoluția vremii. De aceea, predictibilitatea detaliată este limitată, iar estimările sezoniere trebuie citite ca un indicator de tendință, nu ca o certitudine. Pentru România, aflată la latitudini medii, gradul de incertitudine este mai ridicat decât în zonele tropicale, unde semnalele climatice sunt de regulă mai stabile.
Martie mai caldă, mai uscată
Pentru martie 2026, tabloul schițat este cel al unei luni ușor peste normal din punct de vedere termic, în special în regiunile intracarpatice, în timp ce restul țării s-ar situa în jurul valorilor obișnuite pentru această perioadă. În paralel, cantitățile totale de precipitații sunt estimate ca deficitare în toate regiunile, ceea ce conturează perspectiva unei luni mai degrabă uscate.
Acest profil sugerează un început de primăvară în care temperaturile nu se abat dramatic de la specificul sezonului, dar în care lipsa precipitațiilor ar putea deveni elementul dominant. Datele climatologice de referință pentru martie arată că media temperaturii la nivelul României este de 3,9 grade, iar media precipitațiilor este de 41 l/mp. În același timp, contrastul istoric al lunii rămâne spectaculos, de la maxima absolută de 32,8 grade înregistrată la Odobești în 1952 până la minima absolută de minus 33 de grade la Obârșia Lotrului în 2005.
Aprilie aduce ploi în sud
În aprilie, semnalul termic devine mai echilibrat. Estimarea indică temperaturi medii apropiate de normalul perioadei în cea mai mare parte a țării, cu posibilitatea unor valori ceva mai ridicate în nord-vest. Schimbarea importantă apare însă la capitolul precipitații, unde sunt estimate cantități peste norma lunară, mai ales în regiunile sudice.
Această evoluție ar putea transforma aprilie într-o lună diferită față de martie, mai ales prin apariția unui posibil excedent de precipitații în sud. Explicația prezentată este legată de o activitate ciclonică mai intensă în bazinul Mării Mediterane, ceea ce poate favoriza transportul de umezeală către România. Valorile climatologice multianuale arată pentru aprilie o temperatură medie națională de 9,5 grade și o medie a precipitațiilor de 51 l/mp, ceea ce oferă un reper clar pentru înțelegerea abaterilor estimate.
Mai păstrează un tablou incert
Pentru mai 2026, imaginea devine mai nuanțată. Temperatura medie este estimată în jurul valorilor normale în cea mai mare parte a țării, fără un semnal puternic care să permită o concluzie clară privind o lună mai caldă sau mai rece decât normalul. La precipitații, în schimb, se conturează o ușoară tendință spre excedent în vest și nord-vest și spre deficit în restul teritoriului.
Luna mai, descrisă drept cea mai ploioasă lună a primăverii, ar putea aduce episoade mai intense în vest și nord-vest, pe fondul influenței ciclonilor nord-atlantici sau mediteraneeni care traversează Câmpia Panonică. În același timp, restul țării ar putea resimți un regim pluviometric mai modest. Climatologic, media temperaturii pentru mai este de 14,7 grade, iar media precipitațiilor ajunge la 74 l/mp, ceea ce arată și importanța acestei luni pentru bilanțul hidric al sezonului.
ANM oferă astfel o perspectivă de ansamblu asupra unei primăveri 2026 care nu pare uniformă, ci marcată de contraste între luni și regiuni. Martie se anunță mai săracă în precipitații, aprilie poate aduce un reviriment pluviometric, mai ales în sud, iar mai rămâne sub semnul unei distribuții inegale a ploilor.
ANM transmite, în esență, că primăvara viitoare ar putea evolua într-un registru schimbător, în care semnalele climatice trebuie privite cu prudență, dar și cu interes. Pentru România, un sezon în care deficitul și excedentul de precipitații pot alterna de la o lună la alta poate avea implicații importante, iar tocmai de aceea lectura corectă a acestor estimări devine esențială.
Primăvara 2026 se profilează ca un sezon cu ritm inegal, în care debutul mai uscat ar putea fi urmat de o reactivare a precipitațiilor și de contraste regionale tot mai vizibile. Chiar dacă estimările sezoniere nu oferă certitudini, ele desenează o tendință clară: lunile de primăvară nu vor avea același comportament, iar diferențele dintre ele pot conta semnificativ pentru întreaga țară.
