Ministerul Finanțelor, Alexandru Năzare, a publicat în transparență proiectul bugetului pentru 2026, într-un moment în care presiunile economice interne și incertitudinile europene continuă să influențeze marile decizii de politică publică. Mesajul transmis de ministrul Alexandru Năzare este unul centrat pe realism bugetar, coordonare guvernamentală și utilizarea responsabilă a banilor publici.
Ministerul Finanțelor prezintă acest proiect drept un document construit „în strânsă coordonare cu toți colegii din guvern”, care urmărește să reflecte cât mai exact atât nivelul veniturilor, cât și pe cel al cheltuielilor statului în 2026. Potrivit explicațiilor oficiale, ideea centrală a acestui buget este păstrarea unui echilibru între consolidarea fiscală și continuarea investițiilor considerate esențiale pentru dezvoltarea României.
Una dintre cele mai puternice mize anunțate de Ministerul Finanțelor pentru anul viitor este nivelul investițiilor publice. Proiectul de buget rezervă peste 163 de miliarde de lei pentru această zonă, ceea ce înseamnă mai mult de 8% din PIB și cu aproximativ 25,6 miliarde de lei peste nivelul din 2025.
Prin această alocare, Ministerul Finanțelor încearcă să transmită că dezvoltarea economică nu va fi sacrificată în numele disciplinei fiscale. Din contră, investițiile sunt prezentate ca un motor pentru întreaga economie, într-un context în care statul caută să mențină ritmul proiectelor majore și să susțină activitatea economică pe termen lung.
Alexandru Năzare a descris proiectul drept „un buget al echilibrului între consolidarea fiscală și investițiile necesare pentru dezvoltarea României”, subliniind că obiectivul rămâne continuarea investițiilor și susținerea economiei, chiar și într-un cadru european încă instabil.
În paralel cu acest efort investițional, Ministerul Finanțelor fixează pentru 2026 un deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB. În același timp, proiectul conturează și o țintă de reducere la 5,1% în 2027, semnalând intenția unei ajustări treptate, nu bruște.
Această abordare sugerează că Ministerul Finanțelor încearcă să evite o frânare severă a economiei, preferând o traiectorie de consolidare fiscală compatibilă cu nevoia de investiții și de sprijin pentru sectoarele cheie. Mesajul oficial insistă pe ideea de responsabilitate, dar și pe evitarea unor decizii care ar putea afecta dinamica economică.
La capitolul venituri, proiectul indică aproximativ 736,5 miliarde de lei, în creștere cu 20,2% față de anul trecut. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, această evoluție ar urma să fie susținută de o colectare mai bună și de digitalizarea ANAF.
Un alt punct important este reprezentat de fondurile europene pentru investiții, estimate la peste 110 miliarde de lei, cu mai mult de 40% peste nivelul din 2025. În această logică, Ministerul Finanțelor mizează pe resurse externe consistente pentru a susține proiectele de dezvoltare, reducând presiunea exclusivă asupra finanțării din surse interne.
Tot în proiect apar și 86,4 miliarde de lei pentru comunitățile locale, cu 7,4 miliarde de lei mai mult decât în anul anterior. Acest detaliu arată că bugetul nu este construit doar în jurul marilor indicatori macroeconomici, ci și în jurul nevoilor administrative și de investiții de la nivel local.
Dincolo de cifrele mari, Ministerul Finanțelor include în buget și componente sociale clare. Sunt prevăzute 1,7 miliarde de lei pentru sprijinirea vârstnicilor, 1,53 miliarde de lei pentru programul „Masă Sănătoasă” în școli și 15,48 miliarde de lei pentru servicii sociale destinate copiilor și persoanelor cu dizabilități.
În același timp, Ministerul Finanțelor spune că bugetul pentru 2026 susține mediul de afaceri și investițiile private prin scheme de ajutor de stat, stimularea reinvestirii profitului, instrumente moderne de finanțare și programe dedicate industriilor strategice, inovării și revenirii capitalului uman din diaspora. Intenția declarată este crearea unui cadru economic mai predictibil, capabil să încurajeze investițiile pe termen lung și dezvoltarea companiilor românești.
Alexandru Năzare spune și că: „Echilibrul și responsabilitatea rămân în continuare principiile noastre de bază în gestionarea banilor publici.” Rămâne de văzut cum va fi primit proiectul în dezbaterea publică, însă semnalul politic și economic este deja trasat: un buget care încearcă să împace disciplina fiscală, nevoia de investiții și presiunea pentru sprijin social într-un singur document.
