Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a transmis un mesaj clar la deschiderea Resource Recovery Summit, eveniment prezentat drept cel mai important din acest an in domeniul economiei circulare si al politicilor de mediu. In fata unor lideri guvernamentali, decidenti europeni, reprezentanti ai mediului de afaceri si specialisti, Diana Buzoianu a sustinut ca tranzitia catre un nou model economic nu mai poate fi tratata doar ca o tema de protectie a naturii, ci ca o componenta esentiala a securitatii economice nationale.
Ministrul Mediului a pus accent pe ideea ca Romania trebuie sa schimbe ritmul in care isi exploateaza resursele si sa isi asume mai ferm responsabilitatea fata de mediul inconjurator si fata de generatiile viitoare. „Stim cu totii ca economia circulara este un subiect care nu are legatura doar cu mediul, ci si cu securitatea economica a unei tari”, a declarat Diana Buzoianu, subliniind ca presiunea acestui moment cere actiuni rapide, coordonate si sustinute.
Discursul sustinut in deschiderea summitului a aratat ca autoritatile incearca sa plaseze economia circulara in centrul politicilor publice. Diana Buzoianu a explicat ca Romania are deja un exemplu concret de succes, Sistemul Garantie-Returnare, pe care l-a descris drept o dovada ca o politica de mediu ambitioasa poate genera efecte rapide si vizibile.
Potrivit acesteia, sistemul s-a consolidat si a ajuns sa colecteze peste 80% dintre ambalaje, un prag care, in opinia sa, a depasit asteptarile initiale. „Romania este un exemplu de bune practici in ceea ce priveste Sistemul Garantie-Returnare din Romania, demonstrand ca o politica de mediu ambitioasa poate produce rezultate rapide si masurabile”, a afirmat ministrul.
Unul dintre cele mai importante semnale transmise la eveniment a fost legat de bani si de ritmul investitiilor. Diana Buzoianu a precizat ca aproape 84% din bugetul Ministerului Mediului din acest an este directionat catre investitii, un procent care indica o schimbare clara de abordare in favoarea proiectelor concrete.
„Daca vorbim de economie circulara, trebuie sa luam in calcul si resurse financiare si investitii”, a spus oficialul, explicand ca aceasta orientare bugetara ar urma sa sustina extinderea infrastructurii necesare pentru colectare, reciclare si separare eficienta a deseurilor.
Mesajul transmis in cadrul summitului a urmarit sa arate ca Sistemul Garantie-Returnare nu este doar un proiect functional, ci si un argument pentru accelerarea altor politici similare. Prin rezultatele mentionate, autoritatile incearca sa construiasca imaginea unei Romanii capabile sa produca schimbari rapide atunci cand exista vointa institutionala si cooperare intre stat si parteneri.
„Schimbarea este posibila atunci cand exista vointa si foarte multa munca”, a spus Diana Buzoianu, legand performanta sistemului de nevoia de a extinde acest model si in alte zone ale economiei circulare.
In interventia sa, Diana Buzoianu a detaliat si lista investitiilor care urmeaza sa fie finantate. Printre acestea se numara 218 proiecte pentru infiintarea de centre de colectare cu aport voluntar, 60 de proiecte pentru construirea de insule ecologice digitalizate si 10 proiecte pentru centre integrate de colectare separata destinate aglomerarilor urbane.
La acestea se adauga planurile privind sustinerea fabricilor de reciclare, intr-un efort care vizeaza nu doar colectarea deseurilor, ci si dezvoltarea unei infrastructuri capabile sa transforme resursele recuperate intr-un avantaj economic real.
Evenimentul, organizat prin Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, in colaborare cu Asociatia GreenRevolution si cu sprijinul Envipco si RetuRO SGR, a fost prezentat ca un spatiu de dialog intre autoritati, companii si experti. Diana Buzoianu a insistat asupra nevoii de colaborare, afirmand: „Datoria noastra este sa unim fortele, know-how-ul pe care il avem si sa ducem la standarde europene politicile de mediu din tara noastra”.
Mesajul de la Resource Recovery Summit este ca: Romania incearca sa transforme economia circulara dintr-un obiectiv teoretic intr-o directie concreta de dezvoltare. Cu rezultate deja invocate drept model si cu o lista ampla de investitii anuntate, presiunea se muta acum asupra implementarii, acolo unde promisiunile trebuie sa devina realitate.
