ANM, Administratia Nationala de Meteorologie, atrage atentia asupra unui nou interval in care muntele ramane un spatiu ce cere prudenta, mai ales in zonele inalte din mai multe masive importante din Romania. Buletinul nivometeorologic valabil pentru perioada 20 martie 2026, ora 20, pana in 23 martie 2026, ora 20, arata ca in Fagaras, Bucegi, Tarcu-Godeanu, Parang-Sureanu si in unele masive din Carpatii Orientali se mentine risc moderat de avalansa, in special la altitudini de peste 1800 de metri.
ANM descrie o situatie aparent stabila la prima vedere, dar care ascunde in continuare puncte sensibile in stratul de zapada. Temperaturile raman predominant negative la altitudine, cu o usoara crestere spre finalul intervalului, in timp ce ninsorile slabe si vantul pot remodela suprafata zapezii si pot crea noi acumulari locale pe vai, in apropierea crestelor si in zonele adapostite. In aceste conditii, riscul nu este generalizat la un nivel sever, dar ramane suficient de ridicat pentru a pune probleme turistilor si schiorilor care supraincarca stratul deja fragil in anumite sectoare.
In Muntii Fagaras si Bucegi, dar si in zonele Tarcu-Godeanu si Parang-Sureanu, pericolul principal se concentreaza deasupra pragului de 1800 de metri. Aici, crustele portante de zapada inghetata se mentin pe majoritatea pantelor, mai ales pe versantii umbriti si la altitudini foarte mari. In profunzime, zapada isi creste rezistenta, insa exista in continuare areale restranse unde stratul superior incomplet stabilizat poate ceda la supraincarcari mari.
Pe vai, depozitele de zapada raman consistente si depasesc local 2 metri, iar in zona crestelor sunt prezente cornise. Aceasta combinatie intre straturi vechi, zapada viscolita si acumulari locale mentine posibilitatea producerii unor avalanse mici si, izolat, medii, mai ales pe pantele inclinate sau in apropierea crestelor.
Prognoza pentru urmatoarele zile indica o vreme apropiata de normalul perioadei, cu cer temporar noros si precipitatii mixte slabe in mai multe regiuni montane. In zonele inalte sunt asteptate trecator ninsori, mai ales in Carpatii Orientali si in masivele Fagaras si Bucegi, unde se pot depune local cativa centimetri de zapada proaspata.
Vantul ramane un element important al evolutiei stratului nival. Intensificarile temporare de 40-60 km/h, cu rafale de 60-70 km/h in zonele inalte, in special in Carpatii Orientali si in estul Carpatilor Meridionali, vor favoriza transportul zapezii si formarea de depozite punctuale. Chiar si cantitati mici de zapada proaspata pot deveni relevante in astfel de conditii, mai ales cand sunt mutate si concentrate de vant in zone vulnerabile.
In Carpatii Orientali, masivele Rodnei si Calimani-Bistritei se afla de asemenea la risc moderat peste 1800 de metri. Aici, stratul vechi nu sufera modificari majore, dar ramane marcat de cruste inghetate la suprafata si de zone restranse unde rezistenta este inca limitata. Zapada proaspata depusa local si viscolita de vant poate contribui la declansarea unor avalanse mici si izolat medii, mai ales pe pantele inclinate.
Situatia este mai calma in Masivul Ceahlau, unde riscul este redus, dar nu absent. Exista depozite mai consistente pe unele vai umbrite, iar ninsoarea temporara poate adauga un nou strat peste o baza veche si intarita. Si aici pot aparea avalanse de mici dimensiuni, in special la supraincarcari. In Carpatii Occidentali, desi stratul de zapada este mai subtire, exista in continuare conditii pentru avalanse mici pe pantele mai inclinate si in zonele cu acumulari locale.
Sub 1800 de metri, tabloul este ceva mai putin tensionat, dar nu complet lipsit de riscuri. Temperaturile diurne pozitive sub 1600 de metri vor umezi suplimentar stratul de zapada si vor duce la usoare diminuari ale acestuia la altitudini joase. In unele regiuni pot aparea curgeri izolate sau avalanse mici pe vai si pante fara vegetatie, mai ales acolo unde zapada este insuficient consolidata.
Datele din statiile meteorologice confirma diferente mari intre masive. In 20 martie, la ora 14, stratul atingea 166 cm la Varful Omu, 164 cm la Balea-Lac si 132 cm la Tarcu, in timp ce in alte zone valorile erau mult mai reduse, coborand pana la 5 cm la Stana de Vale. Aceste variatii arata clar ca riscul nu poate fi privit uniform, ci trebuie evaluat in functie de altitudine, expunere si configuratia terenului.
Evolutia ultimelor doua zile arata o racire usoara, precipitatii slabe predominant sub forma de ninsoare si vant cu intensificari semnificative pe creste. Stratul de zapada a crescut usor in Carpatii Orientali si a scazut in masivele sudice si vestice, semn ca muntele traverseaza o perioada de tranzitie in care fiecare schimbare de temperatura sau de vant poate influenta echilibrul zapezii.
Chiar daca multe zone montane nu se afla sub o amenintare severa, pericolul nu a disparut. In masivele inalte, acolo unde exista cornise, placi de vant si depozite consistente de zapada, prudenta ramane esentiala. Pentru cei care urca pe munte in acest interval, evaluarea atenta a traseului si evitarea pantelor vulnerabile pot face diferenta dintre o tura obisnuita si un risc major.
