Acasă Romania Guvernul pregătește măsuri urgente pentru Dunăre și CNE Cernavodă, cu fonduri suplimentare...

Guvernul pregătește măsuri urgente pentru Dunăre și CNE Cernavodă, cu fonduri suplimentare pentru Apele Române și Transporturi

0

Reactorul 2 de la Cernavoda in Procedura de Inchidere, Anuntul de Urgenta al Nuclearelectrica privind Dunarea

Guvernul ar urma să aprobe un pachet de măsuri de urgență pentru zona Cernavodă, pe fondul scăderii accentuate a debitelor Dunării și al riscurilor invocate pentru alimentarea cu apă necesară funcționării CNE Cernavodă. Informațiile apar într-o notă de fundamentare care vizează atât lucrări de intervenție în regim urgent, cât și suplimentări de buget pentru Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, respectiv pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.


Adaugă iDevice.ro ca sursă preferată în Google

Documentul indică faptul că situația este analizată în contextul stării de alertă declarate la nivel național prin Hotărârea CNSU nr. 15 din 31 iulie 2026, pe fondul scăderii producției de energie electrică în actualele condiții hidrometeorologice. În același timp, sunt invocate prognoze care arată temperaturi extreme și lipsa precipitațiilor în bazinul hidrografic al Dunării.


Potrivit datelor citate, prognoza debitului Dunării realizată de INHGA la 25 august 2026 indica la Baziaș valori în jurul a 1.400 mc/s în intervalul 25-27 august, urmate de o ușoară creștere spre circa 1.600 mc/s la final de lună și apoi de o nouă scădere. Nota subliniază însă că această evoluție nu ar trebui interpretată drept începutul unei refaceri regionale a Dunării.


În paralel, resursa de apă de pe râurile din țară este descrisă ca fiind redusă, cu efecte atât asupra producției de energie hidro, cât și asupra perspectivelor de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă.

De ce este considerată critică situația de la Cernavodă

În document se arată că debitul foarte scăzut al Dunării se apropie de pragul critic de exploatare în siguranță a pompelor de răcire ale centralei de la Cernavodă. Sunt menționate informații operative transmise de CNE Cernavodă, potrivit cărora la 26 august 2026, la ora 6:00, exista o rezervă de aproximativ 0,240 metri până la cota de avertizare de 1,45 m dMB.

La atingerea acestei cote, pompele de răcire din regimul curent ar urma să fie oprite, cu trecerea pe treapta de recirculare. Totodată, nota precizează că la cota de 1,50 m dMB la priza CNE Cernavodă, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile ar urma să emită avizul de sistare a ecluzărilor și a traficului pe Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Pe termen scurt, pentru perioada 25 august – 1 septembrie 2026, este indicată doar o ușoară creștere a nivelului Dunării la Cernavodă, de la aproximativ -253 cm la -249 cm.

În acest context, autoritățile invocă necesitatea protejării populației, menținerii continuității serviciilor publice esențiale, asigurării resursei de apă brută pentru utilizatori și prevenirii unor avarii majore la infrastructuri critice.

Lucrări urgente propuse în albia Dunării Vechi

Una dintre principalele măsuri prevăzute este realizarea unor lucrări de intervenție în regim de urgență în albia Dunării Vechi, în zona Cernavodă. Soluția analizată și convenită pentru execuție rapidă constă într-o structură parțial submersă, orientată oblic față de axul albiei, cu rol de dirijare a curentului apei.

Lungimea cumulată estimată a acestei structuri este de aproximativ 150 de metri, urmând să fie stabilită în funcție de soluția tehnică aleasă și de evoluția situației din teren. Construcția ar urma să fie realizată etapizat, cu măsurători topometrice și hidrometrice după fiecare etapă.

Nota mai menționează lucrări conexe pentru amenajarea drumului de acces, a rampelor de traversare a digurilor și a rampelor de acces către Dunăre.

Potrivit documentului, aceste intervenții nu sunt încadrate ca investiții publice clasice, ci ca lucrări operative de urgență, cu caracter temporar și provizoriu. Structurile propuse, descrise drept epiuri sau praguri submerse, ar avea un efect limitat la perioada nivelurilor critice de secetă hidrologică.

După revenirea la un regim hidrologic normal, amenajarea și-ar pierde funcția temporară, iar materialul folosit ar putea rămâne disponibil pentru alte intervenții curente de întreținere a albiei. Documentul arată și că, în cazul realizării unei investiții aprobate anterior prin HG nr. 1097 din 2024, epiul ar putea fi dezafectat total sau parțial.

Dragaje, îndepărtarea aluviunilor și alte intervenții

Pe lângă structura de dirijare a curentului, sunt prevăzute lucrări pentru îndepărtarea aluviunilor și a obstacolelor submerse. Acestea ar urma să fie continuate de Administrația Națională „Apele Române” și de Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați.

Intervențiile vizează zona canalului de aducțiune și a bazinului de distribuție aferente Unităților 1 și 2 ale CNE Cernavodă, zona de depunere și racordul spre Canalul Dunăre-Marea Neagră, dar și sectorul Izvoarele – Cernavodă al Dunării Vechi, pe întreaga secțiune a albiei, acolo unde condițiile permit realizarea șenalelor de curgere.

Documentul arată că AFDJ Galați a solicitat suplimentarea fondurilor pentru lucrări de dragaj pe sectorul cuprins între km 345 și km 300, cu un volum estimat total de 500.000 mc. Distribuția menționată în notă include Cochirleni – 205.000 mc, Rasova – 100.000 mc, Fermecatu aval – 20.000 mc, Fermecatu amonte – 70.000 mc, Mârleanu – 65.000 mc și Lebăda – 40.000 mc.

La un preț de 33,56 lei/mc, necesarul indicat este de 16,780 milioane de lei. Execuția ar urma să se facă etapizat, pe baza măsurătorilor hidrografice actualizate și a volumelor considerate efectiv necesare.

În același timp, nota arată că, după realocarea volumelor de dragaj între punctele Cochirleni și Caragheorghe – Turcescu, ar urma să fie executate lucrări de dragaj doar în punctul critic Caragheorghe – Turcescu, pentru aproximativ 100.000 mc, în valoare de 5,1 milioane de lei.

Ce instituții sunt implicate în planul de intervenție

Documentul enumeră mai multe instituții care ar urma să participe la gestionarea situației. Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Navală Română ar trebui să asigure desfășurarea în siguranță a intervențiilor, inclusiv prin restricționarea sau relocarea ambarcațiunilor și a traficului fluvial în zonele de lucru.

Ministerul Energiei și Hidroelectrica sunt menționate în legătură cu măsuri pentru uzinarea în Dunăre a unor debite medii zilnice suplimentare de circa 50 mc/s, timp de cinci zile, începând cu 22 august 2026, de pe salba de lacuri de pe râul Olt.

Ministerul Apărării Naționale ar urma să sprijine prin măsurători topobatimetrice și geodezice în sectoarele critice ale Dunării Vechi și în zona Canalului Dunăre-Marea Neagră și a CNE Cernavodă, precum și prin sprijin cu scafandri pentru lucrările de intervenție.

Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile ar urma să asigure, la solicitarea CNE Cernavodă și cu avizul Apelor Române, eliberarea controlată din Canalul Dunăre-Marea Neagră a unui debit de 3-4 mc/s, ca rezervă operațională pentru captarea centralei, precum și reglarea regimului ecluzărilor în funcție de necesarul de apă.

De asemenea, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin IGSU, alături de alte instituții, ar trebui să identifice, transporte și amplaseze etapizat motopompe, electropompe de mare capacitate, generatoare electrice și panouri demontabile, până la atingerea cotei de 1,45 m dMB.

Suplimentări de buget pentru Mediu și Transporturi

Nota de fundamentare prevede suplimentarea bugetului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pe anul 2026 din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului cu 26 milioane de lei. Suma este destinată finanțării acțiunilor din domeniul apelor, prin Administrația Națională „Apele Române”.

Separat, pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii sunt menționate mai multe sume legate de intervențiile din zona Dunării Vechi și a sectorului critic pentru asigurarea apei de răcire. În document apar atât alocările anterioare de 7 milioane de lei și 5,1 milioane de lei, cât și propunerea de suplimentare cu 16,780 milioane de lei pentru noi lucrări de dragaj.

Tot în notă este prezentată rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru Administrația Națională „Apele Române”. Veniturile propuse ajung la 3.054.074 mii lei, în creștere cu 4 milioane de lei față de nivelul aprobat, în timp ce la capitolul cheltuieli sunt indicate modificări atât pe surse proprii, cât și pe buget de stat.

Documentul arată că, la capitolul 80.01 „Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă”, creditele de angajament și creditele bugetare cresc cu 26.000 mii lei, în legătură cu hotărârile CNSU din 31 iulie și 21 august 2026.

Ce mai apare în rectificarea bugetară a Apelor Române

Pe lângă componenta de urgență pentru Cernavodă, nota include și o serie de ajustări în bugetul Administrației Naționale „Apele Române”. Sunt menționate modificări la venituri curente, la sume primite de la Uniunea Europeană și la subvenții de la bugetul de stat.

La cheltuieli, documentul detaliază virări între mai multe alineate bugetare, inclusiv pentru energie electrică și gaze naturale, apă, carburanți și lubrifianți, piese de schimb, transport, materiale și servicii cu caracter funcțional, reparații curente, pregătire profesională, protecția muncii sau consultanță și expertiză.

În același timp, sunt menționate și proiecte finanțate din PNRR sau din alte fonduri externe nerambursabile, inclusiv proiectul „DALIA”, precum și contracte pentru cadastrul apelor, digitalizare, monitorizarea infrastructurii sau lucrări la acumulări și diguri.

Deficitul bugetar aprobat pentru Administrația Națională „Apele Române” rămâne la 334.571 mii lei, acoperit din excedentul anilor precedenți, potrivit datelor incluse în document.

Un proiect aflat în faza de aprobare

Toate aceste măsuri apar într-un proiect de act normativ și într-o notă de fundamentare, ceea ce înseamnă că ele ar urma să fie aprobate formal de Guvern. Documentul susține că intervențiile sunt necesare pentru limitarea efectelor secetei hidrologice severe și pentru reducerea riscului de afectare a funcționării Sistemului Electroenergetic Național, în contextul posibilității indisponibilizării unităților CNE Cernavodă.

Rămâne de văzut în ce formă finală va fi adoptată hotărârea și care va fi calendarul exact al lucrărilor, însă nota indică deja un cadru amplu de intervenție, cu implicarea mai multor ministere, companii și instituții publice.