Ministrul Finanțelor anunță că reducerea deficitului bugetar continuă, după ce datele pentru primele opt luni din 2026 au indicat o coborâre la 2,89% din PIB, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, diferența ajunge la aproape 27 de miliarde de lei, iar mesajul transmis este că procesul de consolidare fiscală trebuie continuat fără relaxarea disciplinei bugetare.
Ministrul Finanțelor susține că această ajustare nu a fost obținută prin reducerea investițiilor publice, care au depășit 97 de miliarde de lei în primele opt luni din 2026. Nivelul este cu aproximativ 25 de miliarde de lei peste cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, iar aproape 70% dintre plăți au fost susținute prin fonduri europene și PNRR.
Pentru populație și companii, miza acestei evoluții este legată de capacitatea statului de a limita costurile generate de datorie fără să sacrifice proiectele care susțin economia. Ministrul Finanțelor arată că România a plătit deja peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în numai opt luni, ceea ce reduce spațiul disponibil pentru investiții și servicii publice.
Ministrul Finanțelor spune că rezultatele din 2026 nu permit o relaxare, deoarece anul 2027 poate veni cu presiuni bugetare chiar mai mari decât cele existente în prezent. Bugetul următor va trebui construit în Parlament într-un context în care consolidarea fiscală continuă, iar mai multe obligații deja existente vor cere resurse suplimentare.
Una dintre presiunile importante este legată de cheltuielile pentru apărare, care urmează să crească odată cu noile realități de securitate regională și cu implementarea investițiilor finanțate prin SAFE. Ministrul Finanțelor include printre provocări și dimensiunea administrației publice, eficiența acesteia, precum și obligațiile rezultate din hotărâri judecătorești neachitate în anii anteriori.
În același timp, după doi ani în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate, există presiuni legate de recuperarea puterii de cumpărare. Ministrul Finanțelor indică faptul că aceste solicitări nu pot fi ignorate, însă orice angajament permanent trebuie raportat la resursele reale disponibile pentru finanțare.
Pe partea de venituri, acesta arată că România a îmbunătățit colectarea în ultimul an, însă evaziunea și economia gri continuă să reducă baza de venituri a statului. Digitalizarea permite o identificare și o monitorizare mai bună a acestor fenomene, dar problemele sunt descrise drept complexe și imposibil de eliminat într-un interval foarte scurt.
O altă schimbare importantă pentru anii următori este reducerea rolului excepțional pe care PNRR l-a avut în finanțarea volumului ridicat de investiții publice. Ministrul Finanțelor consideră că menținerea investițiilor la un nivel ridicat va necesita o utilizare mai mare a fondurilor de coeziune, o prioritizare mai strictă a proiectelor naționale și o participare mai mare a capitalului privat.
În paralel, Ministrul Finanțelor atrage atenția că economia încă resimte inflația, schimbările de preț din energie și efectele liberalizării, în timp ce costurile rămân ridicate pentru populație și companii. Deficitul de cont curent rămâne un dezechilibru important, deoarece influențează consumul, investițiile, competitivitatea și, prin aceste canale, veniturile viitoare ale bugetului.
Ministrul Finanțelor transmite că statul nu poate angaja cheltuieli noi sau obligații permanente fără surse solide de finanțare, iar bugetul pentru 2027 trebuie construit pornind de la această constrângere. Predictibilitatea fiscală presupune, în această logică, stabilirea clară a priorităților și prezentarea deschisă a limitelor pe care le are statul în momentul asumării unor cheltuieli.
În același timp, oficialul spune că stabilizarea fiscală nu poate reprezenta singurul obiectiv, deoarece economia trebuie să treacă spre o etapă în care creșterea este susținută mai mult de investiții productive. Direcțiile indicate includ capitalul privat, producția, energia, infrastructura, industria, exporturile și locurile de muncă mai bine plătite, toate fiind legate de capacitatea economiei de a genera venituri sustenabile.
Evaluarea S&P se desfășoară în această perioadă, iar Ministrul Finanțelor afirmă că rezultatele, predictibilitatea și continuitatea politicilor responsabile sunt esențiale pentru menținerea unui rating de investiții. Mesajul este că reducerea deficitului trebuie demonstrată prin execuția bugetară, nu doar prin promisiuni, tocmai pentru că nivelul dobânzilor suportate de stat afectează indirect resursele disponibile economiei.
În final, Ministrul Finanțelor leagă actuala corecție bugetară de dezechilibrele acumulate în anii anteriori, când deciziile dificile au fost amânate, iar costurile au continuat să crească. Bugetul pentru 2027 va trebui astfel să continue reducerea deficitului, să păstreze investițiile cât mai sus posibil și să pregătească trecerea de la sprijinul excepțional oferit de PNRR către fonduri structurale, capital privat și investiții publice mai atent selectate.
