BYD a depus o cerere de brevet pentru un nou tip de cabinet de baterii, în care modulele cu celule sunt scufundate într-un fluid dielectric, iar echipamentele electrice rămân separate într-un compartiment uscat. Cererea, publicată de Administrația Națională pentru Proprietate Intelectuală din China la 5 octombrie 2026 sub numărul CN 122868832 A, vizează în mod direct echipamentele de stocare a energiei și nu o baterie destinată explicit automobilelor.
BYD propune astfel o construcție cu două camere izolate, una superioară pentru componentele electrice și una inferioară pentru modulele de baterii aflate direct în lichidul de răcire neconductor. Diferența esențială față de sistemele obișnuite este că fluidul nu mai circulă doar prin plăci reci aflate lângă module, ci înconjoară direct suprafețele bateriilor pentru a prelua căldura, iar Mercedes, BMW, Volkswagen, Tesla, Audi sau Volvo nu vor avea prea curând o asemenea tehnologie.
BYD schimbă în acest fel traseul termic dintre celule și mediul de răcire, deoarece energia termică poate trece direct din suprafețele modulelor către fluidul dielectric care le înconjoară. Consecința tehnică importantă este că problema nu mai ține doar de răcire, ci și de menținerea unei separări etanșe între zona umedă și componentele electrice care trebuie să rămână uscate.
BYD mută conexiunile într-o zonă cu presiune mai mică
BYD concentrează cererea de brevet tocmai asupra modului în care cablurile electrice și de semnal traversează granița dintre cele două compartimente fără ca lichidul să ajungă în zona uscată. Soluția descrisă direcționează conexiunile prin partea superioară a compartimentului cu lichid, în loc să le treacă prin podeaua sau prin pereții laterali ai zonei în care modulele sunt scufundate.
BYD folosește această poziționare deoarece presiunea hidrostatică crește odată cu adâncimea lichidului, ceea ce înseamnă că o interfață de etanșare montată mai sus suportă o presiune mai redusă. Prin această arhitectură, echipamentele electrice pot rămâne în afara volumului cu fluid, în timp ce legătura cu modulele scufundate este păstrată printr-un traseu controlat.
Comparativ cu soluțiile de răcire indirectă, schimbarea este relevantă deoarece sistemele actuale folosesc în principal plăci sau straturi de răcire plasate lângă celule, fără ca modulele să fie înconjurate complet de lichid. BYD folosește deja în sistemul MC Cube baterii Blade integrate prin arhitectura cell-to-system, iar varianta MC Cube-T are răcire cu lichid, însă configurația prezentată acum mută modulele direct în camera umplută cu fluid dielectric.
Ce schimbă BYD față de soluțiile folosite acum
BYD descrie un principiu diferit și față de soluțiile CATL menționate în informațiile disponibile, deoarece EnerOne și EnerC utilizează răcire cu lichid prin plăci amplasate în exteriorul modulelor. În cazul bateriei Qilin pentru vehicule, CATL integrează o placă de răcire într-un strat multifuncțional între celule, păstrând din nou agentul de răcire într-un traseu controlat și separat de imersarea completă.
BYD aduce prin noua cerere o abordare în care compartimentarea fizică a cabinetului devine parte esențială din modul de funcționare, nu doar un element de protecție exterior. Fluidul dielectric poate fi pe bază de hidrocarburi sau esteri, iar rolul lui este să permită contactul direct cu modulele fără a transforma compartimentul de răcire într-o zonă incompatibilă cu funcționarea electrică.
BYD nu anunță însă că această arhitectură a intrat în producție și nu prezintă un calendar comercial pentru folosirea ei în sisteme de stocare disponibile clienților. Cererea se află încă în examinare substanțială, ceea ce înseamnă că documentul arată o soluție tehnică protejată prin procesul de brevetare, nu un produs final deja lansat pe piață.
Nu este un brevet pentru o nouă baterie de mașină
BYD limitează documentația la cabinete de baterii și echipamente de stocare a energiei, fără să identifice o aplicație concretă pentru un autoturism sau pentru o viitoare platformă electrică. Această precizare este importantă deoarece descrierea poate părea apropiată de tehnologiile auto, însă documentul prezentat vizează un sistem staționar cu un compartiment electric uscat și un compartiment inferior umplut cu fluid.
BYD arată, prin această cerere, că răcirea prin imersie nu înseamnă doar mutarea bateriilor într-un lichid, ci obligă la reproiectarea modului în care sunt realizate conexiunile dintre zonele interne ale sistemului. Importanța tehnică a soluției stă tocmai în folosirea geometriei cabinetului pentru a reduce presiunea asupra zonei de etanșare și pentru a separa mai clar mediul termic de cel electric.
BYD nu confirmă deocamdată că va produce comercial acest design, însă documentul oferă o imagine clară asupra unei direcții posibile pentru viitoarele sisteme staționare de stocare a energiei. Dacă soluția va trece de etapa de examinare și va ajunge ulterior într-un produs, diferența majoră va fi trecerea de la răcirea indirectă prin plăci la o arhitectură în care modulele sunt scufundate direct în fluid dielectric.
