Producătorii auto din China se confruntă cu o schimbare importantă pe piața europeană, după ce mai multe companii au început discuții la Beijing pentru împărțirea cotelor de export ale automobilelor hibride către Uniunea Europeană. Noua situație ar putea influența strategiile comerciale ale unor constructori precum Geely, BYD, Chery, Leapmotor, Dongfeng, SAIC, GAC și Xpeng, într-un moment în care accesul la piața europeană devine tot mai important pentru industria auto chineză.
Discuțiile au loc în contextul unui acord de principiu între China și Uniunea Europeană, care prevede introducerea unor limite pentru exporturile de automobile hibride, inclusiv modele cu încărcare la priză. Potrivit propunerii prezentate în luna octombrie, producătorii chinezi ar urma să împartă o cotă totală de 350.000 de automobile în primul an, cu posibilitatea unei majorări anuale de 6%.
Pentru cumpărătorii din România și din celelalte state europene, această schimbare ar putea influența disponibilitatea anumitor automobile chinezești, în funcție de numărul de vehicule pe care fiecare constructor va avea dreptul să le exporte. O limită redusă pentru un anumit producător ar putea restrânge posibilitățile acestuia de a-și extinde vânzările, chiar dacă interesul clienților europeni pentru automobilele sale ar continua să crească.
Geely, BYD și Chery vor fi afectate de noile limite pentru exporturile în Europa
Una dintre cele mai importante probleme ale noului mecanism este faptul că fiecare producător trebuie să obțină o parte dintr-o cotă totală limitată, ceea ce poate intensifica disputele comerciale dintre companiile chinezești. Autoritățile nu au prezentat deocamdată criteriile după care vor fi împărțite aceste volume, iar identitatea constructorilor implicați direct în negocierile de la Beijing nu a fost făcută publică.
Pentru Geely, orice limitare a exporturilor de automobile hibride ar putea influența ritmul în care compania își dezvoltă oferta pe piața europeană. Dacă producătorul va primi o cotă mai mică decât necesarul comercial, extinderea vânzărilor prin importuri din China ar putea deveni mai dificilă, în special pentru modelele hibride vizate de noul mecanism.
BYD se află într-o situație în care eventualele restricții asupra automobilelor hibride ar putea avea implicații importante pentru strategia sa de comercializare în Europa. Constructorul ar trebui să țină cont de numărul de vehicule pe care le-ar putea exporta în cadrul noului sistem, fără să existe deocamdată informații despre o eventuală alocare individuală.
Chery este un alt producător pentru care regulile comerciale europene ar putea deveni un factor important în stabilirea volumelor de automobile hibride destinate exportului. Posibilitatea de a comercializa mai multe vehicule ar depinde inclusiv de cota disponibilă, ceea ce ar putea influența planificarea livrărilor și extinderea ofertei pe piețele europene.
Există însă o diferență importantă față de situația automobilelor complet electrice, pentru care Uniunea Europeană a introdus taxe compensatorii definitive în octombrie 2024. Automobilele hibride nu au fost incluse în acele măsuri, dar noul acord comercial ar putea introduce un mecanism separat de control al volumelor importate din China.
Leapmotor, Dongfeng și SAIC vor întâmpina noi obstacole comerciale
Leapmotor ar putea fi influențată de această schimbare în măsura în care exporturile sale de automobile hibride către Uniunea Europeană vor intra sub incidența sistemului negociat. În cazul unei cote limitate, compania ar trebui să adapteze volumele destinate pieței europene la posibilitățile oferite de noul mecanism, fără să existe informații despre restricții individuale deja stabilite.
Dongfeng se numără printre constructorii chinezi pentru care introducerea cotelor poate reprezenta o nouă condiție comercială în relația cu statele europene. Dacă planurile sale de export vor include automobile hibride acoperite de acord, capacitatea de creștere a vânzărilor ar putea depinde de accesul la volumele repartizate Chinei.
SAIC ar putea întâmpina o situație asemănătoare, deoarece limitarea volumelor disponibile pentru export poate afecta capacitatea unui producător de a răspunde cererii europene. Într-un asemenea scenariu, compania ar trebui să își planifice livrările în funcție de noile reguli, iar extinderea comercială a modelelor hibride ar putea necesita ajustări.
Un element important este că cele 350.000 de automobile propuse pentru primul an reprezintă o cotă totală pentru exporturile chinezești, nu o alocare individuală pentru fiecare constructor. Această diferență contează deoarece împărțirea volumelor între mai multe companii ar putea determina cât de mult poate crește fiecare producător pe piața europeană.
Potrivit datelor prezentate de autoritățile chineze, Uniunea Europeană a importat aproximativ 302.000 de automobile hibride din China în anul 2025, nivel folosit ca reper în negocierile comerciale. Propunerea de 350.000 de vehicule ar permite o creștere față de acel volum, însă ar introduce simultan o limită pentru exporturile totale acoperite de mecanism.
GAC și Xpeng, într-o piață europeană cu reguli comerciale diferite
GAC ar putea resimți efectele acestor măsuri dacă automobilele sale hibride destinate Europei vor fi incluse în sistemul de repartizare a cotelor. Pentru companie, o eventuală alocare limitată ar putea influența posibilitățile de creștere a vânzărilor prin exporturi chinezești, în funcție de regulile finale și de volumele disponibile.
Xpeng ar putea fi influențată într-un mod diferit, deoarece mecanismul discutat privește automobilele hibride, nu toate categoriile de vehicule comercializate de producătorii chinezi. Prin urmare, efectul asupra companiei ar depinde de existența unor exporturi europene de modele eligibile și de modul în care acestea ar fi încadrate în viitorul acord.
Noile reguli ar urma să acopere atât automobilele hibride convenționale, cunoscute sub denumirea HEV, cât și modelele hibride plug-in, identificate prin abrevierea PHEV. Această delimitare este importantă pentru Geely, BYD, Chery, Leapmotor, Dongfeng, SAIC, GAC și Xpeng, deoarece mecanismul nu ar afecta automat toate automobilele comercializate sub aceste mărci.
Propunerea discutată anterior prevede aplicarea măsurilor pentru o perioadă de patru ani, cu o majorare anuală de 6% a cotei începând din al doilea an. Mecanismul ar putea intra în vigoare chiar de la 1 decembrie 2026, însă această dată reprezintă o posibilitate menționată în documentele analizate, nu un calendar definitiv confirmat.
