Ministrul Muncii, Florin Manole, a discutat cu Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, despre o serie de măsuri importante pentru tinerii din România, persoanele vulnerabile și angajații afectați de transformările pieței muncii. Întrevederea de vineri a vizat atât utilizarea fondurilor europene pentru crearea unor oportunități de angajare, cât și pregătirea unor politici sociale care să răspundă problemelor existente în România.
Ministrul Muncii pune accent pe integrarea tinerilor care nu au un loc de muncă, dar și pe sprijinirea persoanelor care întâmpină dificultăți în găsirea unui angajator. În acest sens, autoritățile vor să coreleze mai multe proiecte finanțate din fonduri europene, astfel încât beneficiarii să poată primi sprijin de la identificarea nevoilor individuale până la pregătirea profesională și angajare.
Ministrul Muncii consideră că accesul la primul loc de muncă trebuie să devină una dintre prioritățile perioadei următoare, iar programele existente trebuie să producă rezultate concrete pentru beneficiari. Discuțiile cu reprezentanta Comisiei Europene au vizat inclusiv pregătirea României pentru viitorul exercițiu financiar european 2028–2034, în care politicile de ocupare și combaterea vulnerabilităților sociale ar urma să ocupe un loc important.
Ministrul Muncii a prezentat modul în care proiectele SMART SPO, STEP UP – Primul loc de muncă și SCI 2000 pot fi folosite împreună pentru sprijinirea tinerilor și a persoanelor vulnerabile. Obiectivul este ca aceste inițiative să nu funcționeze separat, ci să formeze un sistem de intervenție prin care oamenii să beneficieze de consiliere, formare profesională și sprijin pentru ocuparea unui loc de muncă.
Una dintre direcțiile discutate privește tinerii NEETs, adică persoanele tinere care nu lucrează și nu participă la programe de educație sau formare profesională. Roxana Mînzatu a susținut dezvoltarea unui proiect național dedicat acestora, considerând că România are nevoie de intervenții mai active pentru integrarea lor profesională.
Ministrul Muncii urmărește și valorificarea programului STEP UP – Primul loc de muncă, destinat susținerii accesului tinerilor la începutul parcursului profesional. Prin coordonarea acestuia cu celelalte proiecte europene, autoritățile vor să creeze o legătură mai eficientă între identificarea persoanelor care au nevoie de ajutor, pregătirea lor și accesul efectiv la angajare.
Un alt aspect important privește Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, instituție pentru care Roxana Mînzatu propune o orientare mai puternică spre activarea persoanelor fără serviciu. Această abordare presupune ca ANOFM să pună un accent mai mare pe integrarea oamenilor în activități profesionale, nu doar pe administrarea situațiilor de șomaj.
Ministrul Muncii a abordat și provocările pe care inteligența artificială le aduce pieței muncii, un subiect inclus de Comisia Europeană printre prioritățile viitorului exercițiu financiar. Roxana Mînzatu consideră necesară pregătirea forței de muncă pentru transformările tehnologice, astfel încât programele naționale să răspundă inclusiv schimbărilor privind competențele profesionale.
Pregătirea planului de țară pentru perioada 2028–2034 reprezintă un element important al acestor discuții, deoarece România trebuie să își stabilească prioritățile sociale pentru următorul cadru financiar european. Pe lângă tinerii fără loc de muncă, reprezentanta Comisiei Europene a evidențiat și necesitatea unor programe dedicate mamelor minore și altor categorii care au nevoie de sprijin.
Ministrul Muncii a discutat, de asemenea, despre inițiativele europene privind locurile de muncă de calitate, inclusiv despre Quality Jobs Act și demersurile legislative aflate în atenția autorităților române. Printre subiectele analizate s-au numărat transparența salarială, munca desfășurată prin platforme digitale, dreptul angajaților la deconectare și combaterea muncii nedeclarate.
Aceste teme sunt importante pentru salariați deoarece privesc modul în care sunt stabilite și comunicate remunerațiile, dar și condițiile în care oamenii își desfășoară activitatea profesională. Discuțiile nu reprezintă însă adoptarea unor reguli noi, ci reflectă stadiul inițiativelor și al demersurilor legislative analizate împreună cu reprezentanta Comisiei Europene.
Ministrul Muncii a inclus pe agenda întrevederii Strategia națională de combatere a sărăciei, document aflat în proces de elaborare și pentru care au fost discutate componente suplimentare. Două dintre direcțiile considerate necesare sunt sărăcia energetică și problemele legate de locuire, aspecte care urmează să fie avute în vedere în dezvoltarea strategiei.
În paralel, proiectul SCI 2000 a fost analizat din perspectiva accelerării implementării și a unei colaborări mai strânse între echipele comunitare, partenerii sociali și serviciile publice de ocupare. Scopul acestei colaborări este ca persoanele vulnerabile identificate la nivelul comunităților să poată fi îndrumate către servicii care le susțin integrarea profesională.
Ministrul Muncii a discutat și despre stadiul recrutării personalului pentru proiectul SMART SPO, o inițiativă destinată consolidării serviciilor oferite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Acest proiect are un rol important în abordarea prezentată de autorități, deoarece serviciile de ocupare trebuie să poată susține intervențiile dedicate beneficiarilor.
Un alt subiect al întrevederii a fost elaborarea unei strategii naționale pentru prevenirea și combaterea adicțiilor, inclusă printre demersurile discutate de cei doi oficiali. Tema completează agenda socială a întâlnirii, care a vizat atât accesul la muncă, cât și problemele care afectează persoanele și comunitățile vulnerabile.
Ministrul Muncii încearcă astfel să transforme proiectele europene existente într-un sprijin mai bine coordonat pentru tinerii care își caută primul loc de muncă și persoanele aflate în situații dificile. Colaborarea cu reprezentanții Comisiei Europene ar putea contribui la pregătirea programelor pentru perioada 2028–2034, dar și la accelerarea inițiativelor deja finanțate, în condițiile în care autoritățile urmăresc rezultate concrete în domeniul ocupării și al protecției sociale.
