Noile studii indică o rată mai mică de vaccinare completă împotriva COVID-19 în rândul persoanelor care suferă de HIV.
În decembrie, revista Vaccines a publicat o analiză a acoperirii vaccinale COVID-19 printre persoanele cu HIV din Catalonia între decembrie 2020 și iulie 2022. Studiul, condus de Centrul de Studii Epidemiologice despre HIV/SIDA și ITS din Catalonia (CEEISCAT), parte a Institutului de Cercetare Germans Trias i Pujol (IGTP), în colaborare cu cercetătorii din grupul Cohorta PISCIS, a evaluat dozele primare, monovalente și de rapel.
Scopul cercetării este de a dezvolta planuri de acțiune concrete, adaptate profilurilor specifice, pentru a facilita și promova vaccinarea. Studiul a inclus un eșantion de peste 200.000 de indivizi, dintre care 18.330 cu HIV au fost vaccinați împotriva COVID-19.
Cercetătorii au observat o rată mai mică de vaccinare primară completă în rândul persoanelor care trăiesc cu HIV (78,2%) comparativ cu cei fără această condiție (81,8%), diferența fiind mai pronunțată în rândul populației migrante. Totuși, persoanele care trăiesc cu HIV au primit mai multe doze de rapel decât restul.
Autorii au identificat mai mulți factori care ar putea contribui la ratele mai scăzute de vaccinare completă: având un diagnostic anterior de SARS-CoV-2, statusul infecției cu HIV, fiind migrant sau având o situație socio-economică complicată. Acești factori reflectă bariere în accesul la vaccin și îngrijirea sănătății.
Creșterea decalajului în rândul populației migrante
Același grup de cercetători a publicat un alt articol în jurnalul Open Forum Infectious Diseases, de această dată concentrându-se pe persoanele migrante cu HIV. Rezultatele indică faptul că aceste persoane (peste 3.000 în eșantion) au efectuat mai puține teste SARS-CoV-2, deși au o rată de diagnostic cumulativ similară cu cea a nativilor locali.
Rata lor de vaccinare, atât în ceea ce privește schema completă cât și dozele de rapel, este mai mică comparativ cu cei născuți în Catalonia. În contrast, au existat mai multe spitalizări și internări în Unitatea de Terapie Intensivă (UTI) printre migranți, chiar dacă duratele șederilor și ratele de mortalitate sunt similare. Mai mult, având două sau mai multe comorbidități în rândul persoanelor migrante a fost asociat ca un factor de risc pentru COVID-19 sever.
Studiul sugerează posibile impedimente care ar putea justifica aceste rezultate, cum ar fi inegalitățile economice, lipsa de informații, discriminarea structurală, barierele lingvistice sau neîncrederea în sistemul de sănătate. Cu aceste date, se așteaptă să fie dezvoltate strategii pentru a ajunge la populația migrantă și a promova vaccinarea, deoarece este crucială pentru protejarea individului și pentru limitarea viitoarelor epidemii la nivel social.
