Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, pregătește o listă oficială cu 236 de ocupații deficitare, document care va conta direct pentru accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România și pentru firmele care nu reușesc să găsească suficienți angajați.
Lista de ocupații deficitare propusă prin ordinul Ministerului Muncii cuprinde 236 de poziții pentru care angajatorii din România întâmpină dificultăți în recrutarea personalului necesar. Documentul este legat de aplicarea Ordonanței de urgență nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii din România.
„Se aprobă Lista ocupațiilor deficitare”, arată proiectul de ordin prezentat de Ministerul Muncii, care stabilește cadrul oficial pentru identificarea domeniilor în care forța de muncă disponibilă nu acoperă cererea angajatorilor.
Lista nu a fost realizată doar pe baza solicitărilor venite din mediul privat. Ministerul arată că au fost folosite criterii cumulative, stabilite prin metodologia aprobată prin Ordinul nr. 987 din 21 iulie 2026.
Au fost analizate locurile de muncă vacante declarate de angajatori și înregistrate la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Au fost selectate și ocupațiile pentru care, la 31 decembrie 2025, existau cel puțin zece contracte de muncă cu normă întreagă încheiate cu cetățeni străini și înregistrate în REGES-ONLINE.
Un alt criteriu important a fost reprezentat de avizele de angajare. În listă au intrat ocupațiile pentru care Inspectoratul General pentru Imigrări a emis cel puțin zece avize în cursul anului 2025.
Angajările pot deveni mai rapide
Ministerul a precizat că au fost luate în calcul doar ocupațiile din grupele majore 3-9 ale Clasificării ocupațiilor din România.
Dintre cele 236 de ocupații deficitare, 217 îndeplinesc toate criteriile cumulative prevăzute de metodologie. Alte 19 ocupații au fost adăugate deoarece numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este mult mai mic decât numărul posturilor vacante declarate de companii.
Mai exact, pentru aceste meserii, raportul dintre persoanele disponibile și locurile de muncă vacante este mai mic sau egal cu 0,5. Cu alte cuvinte, pentru fiecare două posturi libere există cel mult o persoană înregistrată oficial care ar putea ocupa unul dintre ele.
„Lista ocupațiilor deficitare cuprinde într-un procent semnificativ ocupații” identificate și în Raportul EURES 2025 privind deficitele și surplusurile de forță de muncă, explică Ministerul Muncii.
Pentru români, această listă contează deoarece arată unde există cele mai mari dezechilibre între cererea și oferta de muncă. Documentul poate influența salariile, condițiile oferite de angajatori, programele de formare profesională și orientarea tinerilor către meserii unde există perspective reale de angajare.
În același timp, facilitarea accesului lucrătorilor străini poate ajuta firmele să își continue activitatea, să respecte contractele și să evite reducerea producției. Efectul poate fi vizibil în construcții, servicii, industrie, transport sau alte domenii în care lipsa personalului generează întârzieri și costuri suplimentare.
Totuși, lista trebuie privită și ca un avertisment pentru autorități. România are nevoie nu doar de recrutare externă, ci și de calificarea persoanelor disponibile, de salarii competitive și de condiții care să îi determine pe angajații români să rămână în țară.
