Adevărul simplu că apa în forma sa lichidă este crucială pentru viață a determinat astronomii și astrobiologii să se concentreze asupra identificării exoplanetelor ce ar putea adăposti oceane lichide. Apa poate exista atât la suprafața unei planete, încălzită direct de steaua sa, cât și sub suprafața acesteia, unde sursele interne de căldură pot susține existența oceanelor subterane.
Într-o nouă analiză, NASA a dezvăluit că 17 exoplanete descoperite ar putea găzdui oceane subterane, îngropate sub straturi groase de gheață. Aceste lumi, asemănătoare lunilor înghețate ale lui Jupiter, ar putea fi locuri promițătoare pentru căutarea biosignaturilor – semne chimice ale vieții.
Deși compoziția exactă a acestor lumi rămâne neclară, estimările temperaturilor lor de suprafață din studii anterioare indică faptul că sunt considerabil mai reci decât Pământul. De asemenea, ele sunt mai puțin dense decât Pământul, deși au aproximativ aceeași dimensiune ca planeta noastră.
“Analizele noastre prezic că aceste 17 lumi pot avea suprafețe acoperite de gheață, dar primesc suficientă încălzire internă din descompunerea elementelor radioactive și forțele de maree de la stelele lor gazdă pentru a menține oceanele interne”, a declarat Lynnae Quick de la Centrul de Zbor Spațial Goddard al NASA.
NASA Anunta o Descoperire Incredibila, Cate Planete Noi a Observat in Univers
Cu alte cuvinte, deși stelele lor gazdă nu pot oferi condiții suficient de calde pentru a menține apa în stare lichidă la suprafețele lor, aceste planete pot prezenta procese care generează căldură sub suprafața lor. De exemplu, întinderea și comprimarea rocilor din interiorul unei planete, în timp ce interacționează gravitațional cu “soarele” său, ar putea furniza cantități semnificative de căldură internă – suficient pentru a susține un ocean subteran. De asemenea, descompunerea radioactivă a elementelor grele din nucleul unei planete poate furniza căldură intrinsecă.
“Datorită cantității de căldură internă pe care o experimentează, toate planetele din studiul nostru ar putea prezenta, de asemenea, erupții criovulcanice sub formă de jeturi asemănătoare gheizerelor”, a spus Quick, referindu-se la vulcanii de gheață.
Studiul s-a bazat pe ceea ce știm despre activitatea gheizerelor de pe două dintre lunile lui Jupiter, Europa și Enceladus. Două dintre exoplanetele menționate în cercetare, Proxima Centauri b și LHS 1140 b, sunt candidate deosebit de promițătoare pentru a avea oceane relativ aproape de suprafață.
“Deoarece modelele noastre prezic că oceanele ar putea fi găsite relativ aproape de suprafețele Proxima Centauri b și LHS 1140 b, iar rata activității lor de gheizer ar putea depăși pe cea a Europei de sute până la mii de ori, telescoapele sunt cele mai susceptibile să detecteze activitatea geologică pe aceste planete”, a spus Quick.
Observațiile ulterioare ale acestor lumi vor include probabil astronomii care capturează spectrele de emisie ale luminii care călătorește prin atmosferele acestor planete. Chimicalele și moleculele erupte în atmosferă din activitatea criovulcanică pot oferi indicii dacă viața ar putea exista în adâncurile întunecate și reci ale acestor lumi.
